Klaus Iohannis, președintele României a solicitat opinia Curții Constituționale cu privire la o modificare a legii fondului funciar.  Președintele a acuzat încălcarea principiului bicamelarismului îni a transmis că, în cazul legii criticate, este încălcat principiul bicameralismului.

 

Curtea Constituţională a amânat, pentru 15 octombrie, discuţiile pe sesizarea preşedintelui. Șeful statului a atras atenția cu privire la modificarea articolului 24 alineatul 3 din Legea fondului funciar.

Klaus Iohannis a sesizat CCR pe legea funciară

Actul normativ a fost trimis pe 19 iulie la Cutea Constituțională. Prevederea vizată de Klaus Iohannis introduce în categoria construcţiilor pentru care comisia judeţeană de fond funciar poate emite, la cerere, titluri de proprietate și pe cele edificate de fostele întreprinderi agricole de stat (IAS), de fostele societăţi comerciale de stat, de fostele staţiuni de maşini agricole, precum şi a celor edificate de fostele cooperative meşteşugăreşti.

Președintele a arătat că legea încalcă principiul bicameralismului. Propunerea a fost adoptată tacit de Senat, pe 18 septembrie 2023. Ulterior, la Camera Deputaţilor, decizională, au fost incluse noi amendamente. Acestea implică stabilirea unei noi condiţii pentru toţi solicitanţii.

„O astfel de intervenţie legislativă, având în vedere amploarea sa, sfera titularilor, sfera entităţilor care au edificat construcţiile, momentul la care intervine pune în discuţie atât respectarea principiului bicameralismului, cât şi securitatea raporturilor juridice, constituind modificări majore faţă de intenţia iniţiatorilor”, a explicat Klaus Iohannis, în sesizarea către CCR.

Regimul constituțional al proprietății publice afectat de lege

Președintele Klaus Iohannis consideră că este afectat, totodată, regimul constituţional al proprietăţii publice. Terenurile aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, sunt reglementate conform art. 136 alin. (4) din Constituţie. Acest tip de bunuri nu pot fi înstrăinate ci doar date în administrare, concesionate, închiriate ori date în folosință gratuită.

„Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică”, prevede paragraful indicat, conform sesizării.

Drept urmare, Klaus Iohannis apreciază că transferul unui bun din proprietatea publică a primăriilor în patrimoniul unei alte entităţi nu s-ar putea realiza decât operaţiuni prealabile de trecere a terenului din domeniul public în cel privat. Abia atunci s-ar putea face un eventual transfer al acestuia.

„Operaţiunile pot fi realizate prin hotărâre a Consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a Consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, cu respectarea principiului autonomiei locale”, a indicat şeful statului.

Klaus Iohannis arată care sunt consecințele legii

Legea, arată Klaus Iohannis, afectează regimul constituţional al proprietăţii private. Actualul cadru normativ nu conţine dispoziţii privind transmiterea cu titlu gratuit a terenurilor aflate în domeniul privat al statului. Acest aspect se încadrează în ansamblul garanţiilor prevăzute de Constituţie şi de legislaţia organică din domeniu.

„În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a recunoscut competenţa exclusivă a Parlamentului, ca organ reprezentativ, de a stabili transmiterea cu titlu gratuit a unor terenuri aflate în domeniul privat al statului către terţi, luând în considerare satisfacerea unor obiective de interes pentru dezvoltarea unui segment economic din societate, însă numai sub condiţia reglementării unor garanţii adecvate”, a amintit Iohannis.

Președintele a mai evocat lipsa de claritate a sferei entităţilor pentru care se aplică noua soluţie legislativă. El a atras atenția asupra lipsei de reglementare a situaţiei juridice a terenurilor, confuzia cu privire la suprafeţele solicitate, nedelimitarea acestora, necorelarea cu dispoziţiile aflate în vigoare în materie de patrimoniu al fostelor entităţi cooperatiste şi absenţa oricăror norme privind situaţiile în curs.

Conform şefului statului, aceste aspecte sunt de natură să genereze un tratament „diferenţiat” pentru persoanele îndreptăţite la recunoaşterea unui drept de proprietate, contrar articolului 16 din Constituţie. De asemenea, va pune în discuție securitatea raporturilor juridice, contrar articolului 1 alineatul 5 din Legea fundamentale.