Islanda pregăteşte referendum pentru reluarea negocierilor de aderare la UE „în lunile următoare”

Islanda va organiza în perioada următoare un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, a anunţat premierul Kristrun Frostadottir, în timpul unei vizite oficiale în Polonia, potrivit Reuters. Declaraţia a fost făcută în contextul în care tema integrării europene revine în prim-plan după mai bine de un deceniu de stagnare.

Islanda pregăteşte referendum pentru reluarea negocierilor de aderare la UE

„În lunile următoare, vom organiza un referendum privind deschiderea negocierilor, negocierile de aderare, pentru ca Islanda să se alăture eventual UE”, a declarat Frostadottir într-o conferinţă de presă comună cu premierul polonez Donald Tusk.

Reykjavik a întrerupt negocierile de aderare în 2013, după patru ani de discuţii, însă schimbările economice şi de securitate din ultimii ani au readus subiectul pe agenda publică. Creşterea costului vieţii, dar şi războiul din Ucraina au alimentat dezbaterea internă, iar sondajele indică un interes tot mai mare pentru apropierea de blocul comunitar.

Un alt factor care a contribuit la accentuarea dezbaterii îl reprezintă declaraţiile repetate ale fostului preşedinte american Donald Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu situat între Islanda şi Statele Unite. În acest context geopolitic tensionat, tema apartenenţei la UE capătă o dimensiune strategică pentru statul nordic, care are o populaţie de aproximativ 400.000 de locuitori.

Cum cred Macron și Starmer că ar putea elibera Strâmtoarea Ormuz fără SUA

Ruladă Pavlova cu mascarpone și fructe de pădure. Un desert delicios, fresh și rapid

Kristrun Frostadottir. Sursă foto: Instagram

Ce ar însemna reluarea negocierilor

Guvernul de centru-stânga instalat în urma alegerilor anticipate din 2024 a promis organizarea unui referendum cel târziu anul viitor pentru a decide dacă negocierile cu Bruxelles-ul vor fi reluate oficial.

Premierul islandez a explicat că redeschiderea discuţiilor reprezintă „deschiderea unei oportunităţi” pentru ţară şi un pas spre o integrare europeană mai profundă. În prezent, Islanda face deja parte din piaţa unică a UE, din spaţiul Schengen şi din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, fiind totodată membră NATO.

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în plină criză financiară, când sistemul bancar al ţării s-a prăbuşit. Odată cu redresarea rapidă a economiei şi pe fondul temerilor privind stabilitatea zonei euro, negocierile au fost îngheţate în decembrie 2013. În martie 2015, autorităţile de la Reykjavik au solicitat ca ţara să nu mai fie considerată stat candidat.

Între timp, echilibrul geopolitic s-a modificat semnificativ. Islanda ocupă o poziţie strategică în Atlanticul de Nord, la sud de Cercul Polar, nu are armată proprie şi îşi bazează securitatea pe apartenenţa la NATO şi pe acordul bilateral de apărare cu Statele Unite, semnat în 1951.

Pentru a deveni efectiv stat membru al Uniunii Europene, Islanda ar trebui să organizeze un nou referendum după încheierea negocierilor.

Durata procesului şi contextul internaţional de la acel moment ar putea influenţa decisiv rezultatul, mai ales în condiţiile în care avantajele unei eventuale aderări sunt percepute în principal în zona securităţii. Cu un PIB pe cap de locuitor printre cele mai ridicate din lume, motivaţia economică pentru aderare este mai redusă comparativ cu alte state candidate.