Inteligența artificială și riscurile care apar când introducem date personale. Recomandările DNSC

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Utilizarea inteligenței artificiale poate expune date personale și informații confidențiale, iar mesajele de phishing sunt tot mai greu de identificat. Diana Alisa Pașavel, expert în cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), recomandă verificarea atentă a solicitărilor urgente, protejarea datelor introduse în instrumentele AI și folosirea unor parole distincte pentru fiecare cont.

Ce informații nu ar trebui introduse în instrumentele AI

Angajații pot folosi instrumente de inteligență artificială pentru a-și simplifica activitatea chiar și atunci când companiile în care lucrează nu au adoptat oficial asemenea sisteme. În aceste condiții, există riscul ca informații de serviciu sau date confidențiale să ajungă la furnizori externi, fără ca utilizatorii să cunoască exact modul în care vor fi prelucrate.

Diana Alisa Pașavel recomandă evaluarea informațiilor înainte de a fi introduse într-un serviciu AI, folosind un criteriu simplu: dacă datele nu ar fi transmise unei alte companii, nu ar trebui încărcate nici într-un astfel de instrument.

„Avem un filtru foarte simplu pe care putem să-l aplicăm toți. Aș da datele respective unei alte companii? Dacă răspunsul este nu, nu le urc în niciun AI. Pentru că asta fac, le dau unei alte companii, îi dau acces la datele respective”, a explicat Pașavel, la Maratonul Digitalizării organizat de Profit.ro, cu Metaminds în calitate de partener exclusiv.

Cum te fac supermarketurile să alegi produsele mai scumpe. Ce înseamnă „eye level is buy level”

A construit un avion înainte de 17 ani. Acum cercetează misterele Universului

Inteligența artificială. Sursă foto: AI

„Datele personale trebuie cu siguranță protejate și anonimizate”

Datele personale trebuie protejate și anonimizate înainte de utilizare, atunci când situația permite acest lucru. CNP-ul, informațiile bancare, datele de identificare ale altor persoane și informațiile confidențiale ale companiilor nu ar trebui furnizate serviciilor publice de inteligență artificială fără garanții clare privind protecția și utilizarea lor.

„Datele personale trebuie cu siguranță protejate și anonimizate. Eu pot să îi dau AI-ului anumite date, să mă ajute să compun un mail, de exemplu. Dar nu o să îi dau numele dumneavoastră, ca să vă răspundă dumneavoastră în numele meu, o să îi spun: spune doamnei X”, a explicat experta DNSC.

Controlul asupra datelor după transmitere reprezintă o altă problemă. Posibilitățile de ștergere a informațiilor și utilizarea lor pentru antrenarea modelelor diferă în funcție de serviciu, de setările disponibile și de politicile furnizorului.

Pentru organizațiile care lucrează cu informații sensibile, o alternativă este folosirea unor sisteme AI locale, care permit un control mai strict asupra datelor și accesului. Acestea presupun însă și responsabilități privind securizarea infrastructurii și limitarea accesului la persoanele autorizate.

Mesajele care impun urgența pot ascunde tentative de phishing

Phishingul rămâne una dintre amenințările frecvente pentru utilizatori. Atacatorii încearcă să obțină parole, date personale sau acces la conturi prin mesaje care îi determină pe destinatari să acceseze linkuri, să transmită informații ori să efectueze plăți.

Dacă în trecut mesajele frauduloase puteau fi recunoscute mai ușor după greșelile gramaticale sau adresele suspecte, instrumentele moderne permit realizarea unor mesaje mai convingătoare.

„Phishingul s-a schimbat față de ultimii ani, în care erau greșeli gramaticale evidente și ne puteam da seama mult mai ușor că este phishing. Acum nu mai e același lucru, dar tot putem să avem o gândire critică și, cumva, principalul instrument pe care îl folosesc atacatorii este urgența”, a explicat reprezentanta DNSC.

Mesajele care solicită o plată imediată, accesarea rapidă a unui link sau transmiterea urgentă a unor informații trebuie verificate înainte de a urma instrucțiunile primite.

„Ei creează un sentiment că trebuie să acționăm acum. Ar fi mai precaut să ne luăm câteva secunde și să verificăm dacă chiar este real”, a spus Pașavel.

Un alt risc îl reprezintă materialele deepfake, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, care pot imita imaginea sau vocea unor persoane reale. Potrivit expertei DNSC, acestea sunt tot mai greu de identificat doar prin observarea unor neconcordanțe între voce și mișcarea buzelor.

De ce sunt recomandate parole diferite pentru fiecare cont

Folosirea aceleiași parole pentru mai multe conturi poate permite accesul la alte servicii dacă unul dintre conturi este compromis. Parolele nu ar trebui să includă nici informații personale ușor de descoperit, precum data nașterii, anul căsătoriei sau anul nașterii copiilor.

„Recomandarea este în primul rând să fie parole diferite, nu le reciclăm. Apoi să fie parole complexe, care să nu aibă nicio legătură cu viața noastră personală”, a declarat Pașavel.

Pentru gestionarea unui număr mare de parole, DNSC recomandă utilizarea unui manager de parole. Acesta permite păstrarea unor parole complexe și diferite pentru fiecare cont, fără ca utilizatorul să fie nevoit să le memoreze individual.

„Le punem într-un password manager, un manager de parole. El le va ține minte, le va asocia cu fiecare cont. Ele vor fi diferite pentru fiecare cont în parte, iar noi ne logăm o singură dată în password manager cu o parolă complexă și, de preferat, cu autentificare în mai mulți factori”, a explicat reprezentanta DNSC.

Managerul poate fi folosit atât pe telefon, cât și pe laptop. Autentificarea în mai mulți factori adaugă o verificare suplimentară față de parolă, inclusiv prin intermediul telefonului.