Consiliul de monitorizare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități este prima instituție publică din Romania a cărei echipe de conducere este în întregime formată din persoane cu dizabilitati. Chiar dacă are un sediu, clădirea repartizată de RA-APPS nu are facilități pentru aceștia.

Instituția aflată sub control parlamentar, a fost înființată la începutul lui 2016 prin aparitia legii 8 iar conducerea actuala asigurată de președinta Marta Iozefina Bencze si vicepreședintele Gheorghe Aștileanu, consilierul președintei Consiliului fiind Matei Ghigiu. Toți trei sunt utilizatori de fotoliu rulant si provin din zona activiștilor pentru drepturile persoanelor cu dizabilități. În 2010, România a ratificat în Parlament Convenția ONU privind drepturile persoaneor cu dizabilitati, devenind stat parte al celui mai important document internațional de drepturile omului din secolul XXI. Astfel, țara noastră a intrat în rândul statelor care și-au asumat implementarea unor măsuri care să asigure şi să promoveze exercitarea deplină a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului pentru toate persoanele cu dizabilităţi, fără nici un fel de discriminare pe criterii de dizabilitate. Legea care reglementează mecanismele prin care se asigură acest lucru  a apărut abia în 2016 și apariția ei este legată de prevederile art. 33 din Convenția ONU.

Sediul neconform 

De la înființarea ei, instituția s-a confruntat cu o serie de probleme care au împiedicat Consiliul să-și desfășoare activitatea. Cea mai importanta problema a fost legata de imposibilitatea detașării de personal tehnic de la alte instituții ca urmare a faptul că în legea prin care este înființat Consiliul nu a fost introdus articolul referitor la detașarea personalului administrativ aferent instituțiilor nou înființate. Prima președintă a Consiliului, Georgiana Pascu, provenită chiar din ONG-ul care a promovat legea prin care a fost creat Consiliul de Monitorizare, a demisionat dupa 3 luni de la numire fără a putea angaja personal și fără a putea măcar deschide conturile instituției nou create.  Un alt factor important a fost lipsa unui sediu accesibilizat conform prevederilor Normativului NP051, acesta fiind actul tehnic care reglementează cum anume se face accesibilizarea spațiilor publice și clădirilor de interes public, în rândul cărora intră și sediile instituțiilor publice. 

Sediul a fost repartizat de RA-APPS în august 2016, instituția neavând președinte în perioada iulie – octombrie 2016. Legea 8/2016 prevede ca în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare Guvernul trebuie să repartizeze un sediu Consiliului. Guvernul și-a îndeplinit legal această obligație, deși cu întârziere, dar, deoarece în acel articol al legii nu se specifica faptul ca sediul trebuie să fie accesibilizat conform normativului NP051, sediul repartizat de RA-APPS în str Polona nr. 17 nu este unul accesibil și nu poate fi accesibilizat conform standardelor.

Chiar dacă cei de la SAIFI au  încercat să găsească o soluție tehnică, construind rampe de acces în interiorul clădirii, accesul la toalete este inadecvat fapt ce face imposibila folosirea acestora de către persoanele cu dizabilitati. De asemenea, “nu exista locuri de parcare, iar curtea interioară, care este comună,  este pavată cu piatră ovală care iese din pământ, fapt ce îngreunează semnificativ accesul utilizatorilor de fotolii rulante”, a precizat Matei Ghigiu, pentru EVZ.

Bani necheltuiți 

Tot în anul 2016 la rectificarea bugetară a fost alocat Consiliului un buget de 600.000 lei, bani care s-au intors înapoi la bugetul. Din cauza viciilor legislative ale legii 8/2016, nu a putut fi angajat personalul tehnic necesar funcționării instituției din punct de vedere administrativ. În intervalul noiembrie 2016 – ianuarie 2017 instituția a făcut solicitări la ministerele Muncii, Justiției și Finanțelor pentru detașare de personal demersuri care nu au putut fi onorate de ministere din cauza lipsei unor prevederi specifice în cadrul legii 8.  

Din noiembrie 2016, după ce Marta Bencze a fost numită președintă a Consiliului, au fost făcute demersuri a a fost obținută de la ANPF aprobarea pentru statul de funcții publice al Consiliului, fiind căutate și soluții pentru detașarea personalului necesar asigurării funcționării administrative a instituției. 

Realizările Consiliului

Pe 2017, Consiliul are alocat 1 milion de lei, buget aprobat de Ministerul Finanțelor. Din martie și până acum au fost cheltuiți 70.000 lei pe salarii, o imprimantă, laptopuri, materiale consumabile și un autoturism Dacia Logan, toate achizițiile fiind efectuate prin sistemul electronic de achiziții publice SEAP, a explicat Ghigiu, pentru EVZ. Au fost angajați prin detașare de la alte instituții publice sau din mediul privat, ca personal contractual, un jurist, un contabil și un economist, în total Consiliul având acum 6 angajați, inclusiv președinta și vicepreședintele. 

A fost realizată o bază de date a instituțiile rezidențiale publice și private în care se află persoane cu dizabilități precum și o baza de date cu spitalele de psihiatrie și sectiile de psihiatrie din țară. Președinta Consiliului a aprobat modelul de protocol-cadru și procedura de selecție pentru experții independenți, conform prevederilor legii 8. A fost publicat în Monitorul Oficial Regulament de Organizare și Funcționare al insitutiei și au fost trimise către toate Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului notificările la 24 de ore și după 24 de ore de la deces, conform legii 8. În urmă cu o săptămână Consiliul de Monitorizare a depus la CCR primul memoriu Amicus Curiae în numele instituției, în dosarul 675D/2017, aceasta fiind prima acțiune juridică a Consiliului într-un caz de încalcare gravă a drepturilor unei persoane cu dizabilități. 

Dat fiind faptul că încă nu își pot desfasura activitatea în sediul din str. Polonă, angajații Consiliului lucreaza deocamdata de acasă. Conducerea a avut întâlniri cu Secretarul General al Senatului pentru a incerca găsirea unei soluții provizorii în cadrul Palatului Parlamentului. Ei speră să poată rezolva situația prin modificarea legii 8, soluția fiind un amendament care să dea dreptul Consiliului să își poată închiria un sediu accesibilizat conform standardelor în vigoare.