Prin 1932-1933, înalta societate din Milano avea un subiect la modă: încercarea doamnei Scamborini de a-și ucide soțul folosindu-se de inelul pervers pe care Cesare Borgia îl făcea cadou dușmanilor pe care voia să-i trimită urgent și fără a lăsa urme la cele veșnice.

Dar să luăm povestea familie Scamborini de la început.

Francesco Scamborini era un mare negustor din Milano cu o avere fabuloasă. Omul n-avea altă patimă decât a negoţului. Şi pentru a se pune la adăpost de eventuale tentații, s-a căsătorit.

Însă, la banii lui nu se putea căsători cu orice fată a unui negustor tot atât de bogat ca el.  Avea nevoie de o frumuseţe demnă de averea lui.

Neputând oferi soţiei nici maniere elegante de nobil, nici frumuseţe de dansator argentinian, îi dăruia tot luxul şi toate plăcerile pe care le putea plăti un mare negusor milanez.

Doamna Scamborini deveni astfel cea mai cunoscută clientă a caselor de modă din Italia şi din Franţa, cea mai elegantă femeie din societatea milaneză.

Dar marele negustor avea și un avocat, Paolo Vinelli, care fără a fi bogat, era tânăr și fermecător.

Interesele lui Scamborini cereau ca Paolo Vinelli să fie aproape în fiecare zi în casa marelui negustor şi să devină şi prietenul doamnei.

Francesco Scamborini era silit de afaceri să călătorească adesea zile întregi şi să se întoarcă acasă destul de obosit.

N-avea nici starea sufletească, nici răgazul să-şi ducă soţia la teatru, la operă, sau măcar la o simplă plimbare şi lăsa această obligaţie tot în seama avocatului, frumosul Paolo Vinelli, care nu l-ar fi putut refuza.

Era o situaţie cunoscută de întregul oraş,

Cadoul otrăvit

De ziua lui, Francesco a dat o serbare la care au luat parte toţi reprezentanţii comerţului, finanţei și diplomaţiei. Târziu, după miezul nopţii, pe când sta de vorbă la o măsuţă cu consulul Germaniei, Scamborini se simte rău, îngălbeneşte şi se prăbuşeşte horcăind.