Popularitatea de care au început să se bucure în ultimul timp, în Franța, site-urile care se opun avorturilor și oferă consiliere și alternative la întreruperile de sarcină, a stârnit furia regimului socialist.

Potrivit unei legi aprobate pe 1 decembrie, astfel de site-uri se fac vinovate de „delictul de împiedicare” a avorturilor, iar proprietarii și colaboratorii lor sunt pasibili de amenzi grele și chiar închisoare.

„Delictul de împiedicare” a fost inventat în 1993, când Legea Neiertz a stabilit pedepse în amenzi și închisoare până la doi ani pentru cei care se opun FIZIC realizării unui avort.

Însă, de la 1 decembrie, partizanii pro-viață nu mai trebuie să se lege cu lanțuri de porțile clinicilor: pentru a cădea sub incidența legii este destul să TE DECLARI un opozant al avorturilor. Mai exact, de a prezenta o sursă de informații pe această temă, care pare să favorizeze alternativele la întreruperea de sarcină.

La originea acestei legi, care reprezintă o lovitură încredibilă la adresa libertății de expresie, a fost ministrul Familiilor, Copiilor (!?) și Drepturilor Femeilor, Laurence Rossignol.

Vicepreședinta Republicanilor, Isabelle Le Calennec, declară:

„Cred că Laurence Rossignol este obsedat de ideea că dacă tastezi IVG (întrerupere voluntată de sarcină, în franceză – n.r.), nu site-ul guvernamental este cel care apare primul. Așa că își dorește să interzică celelalte site-uri.”

Deși guvernul a solicitat motorului de căutare Google să îmbunătățească artificial poziția site-ului său oficial, tot site-ul „disident” IVG.net este primul pe pagină.

Marie Philippe, directoarea editorială a IVG.net declară pentru Valeurs Actuelles:

„Înregistrăm atacuri de mai mulți ani, însă mașinăria s-a înverșunat împotriva noastră atunci când am trecut înaintea site-ului oficial. Acesta este de o sărăcie dezolantă, pe când al nostru propune video-uri, mărturii, link-uri spre alte articole.”

IVG.net mai propune și un serviciu prin care animatori ai site-ului discută cu oamenii, ceea ce pare să displacă profund guvernului.

Marie Philippe spune:

„Ei nu pot tolera faptul că oferim o informație completă. Adevărul este simplu: îți este interzis să emiți o altă părere decât cea a guvernului. Or, eu susțin că 40% dintre femeile care iau legătura cu noi se află sub presiune. Când o fată de 18 ani se trezește însărcinată, toată lumea îi spune să avorteze. Noi îi spunem: nu ești obligată. Ele plâng, ne spun că ar vrea să păstreze sarcina, dar că nu pot. Noi le spunem că pot fi ajutate, pentru că în Franța există asemenea ajutoare.”

Marea problemă este că site-ul oficial al guvernului nici nu pomenește de astfel de ajutoare legale, de parcă o sarcină neprevăzută ar trebui să ducă automat la un avort.

Emile Duport, fondatorul AfterBaiz, un alt site aflat în vizorul autorităților, deoarece este foarte popular printre tineri, spune:

„Niciodată nu se vorbește de copil pe astfel de site-uri (guvernamentale – n.r.). Cuvântul a fost scos cu totul din vocabular.”

Într-adevăr, pentru site-urile oficiale, cuvintele „copil”, „bebeluș”, „făt” nu există pur și simplu.

Magistratul Jean Marie Le Méné, specialist în etică medicală, președintele Fundației Jerôme-Lejeune, aflată și ea în vizorul guvernului pentru pozițiile sale pro-viață, spune că site-urile guvernamentale folosesc pentru a descrie actul avortului eufemisme precum: „aspirarea oului”, „fragmente de sarcină”.


„Sunt informațiile noastre false sau necinstite?”, se întreabă Emile Duport. „Sunt mai degrabă descurajante (de a avorta – n.r.). Iată problema lor. Pentru că informații false, necinstite, dar incitatoare sunt peste tot, pe site-urile guvernamentale sau asociate.”

Politologul Dominique Reynié conchide în Le Figaro:

„A furniza motive pentru a nu avorta a devenit un delict. Dacă guvernul denunță lipsa de neutralitate a site-urilor, înseamnă că se exonerează total pe sine.”

Filosoful Thibaud Collin comentează și el:

„Majoritatea socialistă absolutizează până într-atât libertatea femeii de a ‘dispune de propriul trup’ încât tot îi ce poate părea ca începutul unei puneri sub semnul întrebării a acestei libertăți este văzut ca un obstacol care trebuie distrus imediat. Cum altfel să înțelegi că libertatea, reclamată atât de puternic atunci când vine vorba să le permiți femeilor să avorteze, este pedepsită atunci când e vorba să propui femeilor materiale care să le ajute să discearnă pentru a ști ce să aleagă?”

Așa cum despre comunism se zicea că este un sistem în care, din când în când, alegătorii sunt chemați să voteze DA, se pare că libertatea femeii însărcinate, care ezită față de sarcina sa, este doar avortul.