Boierul Ioan Joldea a fost ales domn al Moldovei în tabăra de la Țuțora de către boierii Sturza și Moghilă, la îndemnul Elenei Ecaterina, văduva voievodului Petru Rareş și mama lui Ștefan, domnul ucis cu câteva zile înainte, pe 8 septembrie 1552 (ambii în foto).
„Daca uciseră boierii pre Ştefăniţă vodă la Ţuţora, cu toţii sau sfătuitu şi au rădicatu domnu pre Joldea şi i-au datu pre Roxanda să-i fie doamnă fata lui Pătru vodă, sora lui Ştefăniţă vodă. Şi deciia au purces Joldea vodă pre Jijiia în sus, să meargă la Suceava, să facă nuntă şi au mersu pănă la Şipote, neştiindu nimica de venirea altui domnu”, arăta cronicarul Grigore Ureche în „Letopiseţul Ţării Moldovei”.
Însă, Regele Sigismund al II-lea al Poloniei avea de gând să-l înscăuneze la Suceava pe Alexandru Lăpușneanu, feciorul lui Bogdan III cel Orb. Joldea o alesese soție pe Ruxandra, fata lui Petru Rareș, pentru a fi îndreptățit să ocupe tronul țării.
Joldea se îndrepta spre Suceava pentru a fi uns domn, dar greșeala lui a fost popasul de la Șipote. Lăpușneanu, cu sprijin de la nobilul Seniawiski și de la vornicul Moțoc, l-au prins prin vicleșug pe Joldea și pe boierii credincioși lui.
Joldea a fost crestat la nas ca să nu mai aibă dreptul la domnie și a fost călugarit.
Ioan Joldea a avut cea mai scurtă domnie din Evul Mediu românesc. El a devenit domn al Moldovei la data de 4 septembrie 1552, ţară ce a condus-o până la 12 septembrie 1552.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
Recomandările noastre
