Politica
Oana Gheorghiu, vizată de noi acuzații. Fostul șef al ADR reclamă negocieri neoficiale pentru o platformă din Republica Moldova
Oana Gheorghiu. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Scandalul privind presupusele presiuni exercitate de vicepremierul Oana Gheorghiu asupra Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) se amplifică, după ce fostul președinte al instituției, Dragoș Vlad, a lansat noi acuzații legate de implementarea unei platforme digitale inspirate din Republica Moldova. Potrivit acestuia, doi apropiați ai vicepremierului ar fi mers la Chișinău pentru discuții privind înlocuirea „Platformei Naționale de Interoperabilitate – PNI”, deja aprobată prin Hotărâre de Guvern, cu sistemul M-Connect din Republica Moldova, fără licitație publică și fără implicarea ADR.
Oana Gheorghiu, vizată de noi acuzații din partea șefului ADR
Documente intrate în posesia Gândul arată că secretarul de stat Mădălina Marcu și consilierul de stat Aurel-Cătălin Giulescu, actualul șef al ADR după demiterea lui Dragoș Vlad, au efectuat la începutul lunii aprilie o deplasare în Republica Moldova.
Potrivit informațiilor obținute de Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG), deplasarea ar fi avut ca scop discutarea unui mecanism de tip memorandum pentru implementarea platformei M-Connect în România, în locul PNI. Demersul ar fi fost făcut fără notificarea ADR și fără participarea reprezentanților instituției.
În momentul vizitei, „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI” avea deja toate avizele și aprobările necesare, fiind inclusă într-o Hotărâre de Guvern semnată de fostul ministru al Economiei, Radu Miruță, în perioada negocierilor proiectului din toamna anului 2025.
Procedura pentru PNI, anulată de noua conducere a ADR
Pe 13 mai, Gândul a publicat informații privind presiunile pe care Oana Gheorghiu le-ar fi exercitat asupra fostului șef al ADR, Dragoș Vlad.
Ulterior, pe 15 mai, noul președinte al ADR, Cătălin Giulescu, numit în funcție după schimbarea conducerii instituției, a decis anularea procedurii de achiziție pentru „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI”.
Sistemul IT urma să permită schimbul automat de date între instituțiile statului, astfel încât cetățenii să nu mai fie nevoiți să depună aceleași documente la mai multe ghișee. Motivul invocat pentru anularea procedurii a fost că lansarea achiziției, în februarie 2026, s-ar fi făcut „prematur, fără îndeplinirea condițiilor legale”.
Dragoș Vlad: „Platforma M-Connect nu respectă regulile europene foarte stricte și GPDR”
Într-o intervenție pentru Gândul, fostul președinte al ADR a prezentat istoricul colaborării dintre România și Republica Moldova în domeniul digitalizării.
,,Când era președinte Octavian Oprea (n.r. – al ADR), au lucrat pe sub masă, în mandatul domnului Cîțu. Un memorandum din perioada pandemiei, inclusiv pe domeniul de digitalizare. Acest memorandum între cele două țări s-a făcut undeva în 2022.
Premier Ciucă, ministru la digitalizare era domnul Marcel Boloș. S-a semnat memorandumul, discuțiile pregătitoare încep în perioada 2020-2021. Se creează un spațiu comun digital între România și Republica Moldova, foarte bine făcut. ADR a fost desemnată din partea statului român, iar din partea Republicii Moldova Agenția Electronică Guvernamentală.” Fostul șef al ADR susține că diferențele dintre sistemele celor două state țin de normele europene privind protecția datelor și interoperabilitatea.
„Platforma M-Connect nu respectă regulile europene foarte stricte și GPDR. Diferențele sunt în sensul următor. Ei pleacă de la zero. Pentru aceste agenții la nivel de guvern al Republicii Moldova se construiește un sistem. A venit cererea de finanțare de la Banca Mondială din partea M-Connect. Dar ei nu sunt sub incidența regulamentelor europene sau GPDR, prevederi care nu neapărat că sunt restrictive, ci sunt foarte stricte la baza de date între diverse sisteme ale diverselor entități. Că vorbim de date despre persoane, entități, achiziții publice șamd. ADR trebuia să ofere plusurile între ele”, a explicat Dragoș Vlad.
Dragoș Vlad. Sursa foto: Captură video
„A fost un plan bine calculat”
Dragoș Vlad a declarat că modelul implementat în Republica Moldova beneficiază de expertiză externă și de sprijinul Băncii Mondiale, ceea ce ar fi permis un avans tehnologic mai rapid.
”Cei din Moldova au avut un avantaj din punctul ăsta de vedere. Republica Moldova beneficiază de o consultanță prin Banca Mondială, fac un salt tehnologic în domeniul digitalizării. Sunt consultanți estonieni. Din punctul ăsta de vedere, fac servicii publice digitale mult mai aprofundat decât o facem noi. Pentru că noi avem lucrurile dispersate. Asta e partea tehnică, noi trebuie să construim o arhitectură instituțională, o arhitectură digitală a statului”.
Fostul șef al ADR susține că înlocuirea PNI ar face parte dintr-un plan mai amplu privind controlul infrastructurii digitale a statului.
„Consider că a fost un plan bine calculat de a confisca soluțiile tehonologice ale statului, care au fost corelate cu reglementările PNRR și instituțiile europene. E cu finanțare europeană. Logica pe care am avut-o cu cloudul guvernamental a fost validată de Comisia Europeană. Singurul proiect european, 4 centre de date, 4 ani de zile. Este categoric un abuz de putere.”
Acesta a mai declarat că proiectul PNI respecta normele europene și că ar fi trebuit organizată o licitație publică pentru orice modificare a arhitecturii digitale.
„Platforma Națională pentru Operabilitate, pe care am lansat-o eu, noua conducere a anulat-o. Ea este în linie cu normele europene, cu statele europene, cu regulamentul european de calitate, cu tot ceea ce se cere pe baza viitorului portofel digital. Acest lucru a deranjat la ADR și atunci a trebuit să fie făcute aceste mișcări. Demiterea președintelui, anularea procedurii samd. Au ignorat acel HG, pe care noi îl aveam încă din toamna lui 2025, interne dat de Ministerul de Finanțe.
S-a schimbat ministrul (n.r. la Economie) între domnul Miruță și domnul Rarău. Trebuia să fie la acele întâlniri pentru că, potrivit acelui Memorandum între guverne, ADR știa ce are de făcut. Eu am fost la prima întâlnire și cred că știți tot din spațiul public povestea cu mașina. Când am fost cu o mașină care nu avea voie să… era în cadrul instituției. Mașina a fost confiscată la graniță. În 2022 a fost un scandal de presă pe chestia asta.”
Controverse și în jurul relației cu Mastercard și Schwarz Group
Dragoș Vlad a acuzat-o anterior pe Oana Gheorghiu că ar fi transmis emailuri oficiale către ADR și STS pentru a testa interesul instituțiilor statului față de produsele grupului german Schwarz Group, compania care controlează rețelele Lidl și Kaufland.
În paralel, vicepremierul a avut în ianuarie 2026 o întâlnire cu reprezentanții Mastercard, potrivit Registrului Unic al Transparenței Intereselor (RUTI).
Ulterior, pe 4 mai, cu o zi înainte de demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, Executivul a adoptat un memorandum privind colaborarea cu Mastercard pentru dezvoltarea ecosistemului aferent portofelului european de identitate digitală.
Sindicaliștii din cadrul Guvernului, aflați în grevă japoneză, cer explicații publice vicepremierului Oana Gheorghiu și ministrului Economiei, Irinel Darău, în legătură cu deplasarea celor doi oficiali la Chișinău și cu posibilitatea implementării platformei M-Connect în România prin ocolirea procedurilor legale.
