ÎCCJ urmează să decidă dacă sporul SIIJ se va acorda magistraților cu 18 ani vechime. Miza: majorări salariale de peste 50%

Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să decidă luni, 20 aprilie, dacă sporul acordat în perioada funcționării fostei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție poate fi aplicat tuturor magistraților care au 18 ani vechime și grad de Curte de Apel, nu doar celor care îndeplineau aceste condiții în anii în care a funcționat structura. Miza este una majoră, pentru că o astfel de interpretare ar putea duce la creșteri salariale de peste 50% pentru un număr important de magistrați.

ÎCCJ analizează sesizarea Curții de Apel București

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ÎCCJ are pe ordinea de zi, pe 20 aprilie, o sesizare formulată de Curtea de Apel București. Instanța cere lămuriri cu privire la modul în care trebuie interpretat sporul acordat în legătură cu fosta Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

Mai exact, Curtea de Apel București întreabă dacă sporul SIIJ, de 2% pe zi, trebuie acordat tuturor magistraților care ajung la 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel sau doar celor care îndeplineau aceste condiții în perioada în care fosta Secție Specială a funcționat, adică între 2018 și 2022.

Dosarul are o miză financiară importantă, deoarece interpretarea dată de instanța supremă poate influența direct nivelul indemnizațiilor din sistemul judiciar. Decizia așteptată luni poate deschide calea pentru majorări salariale consistente în cazul magistraților vizați de această interpretare.

Ordinul semnat de Lia Savonea înaintea ședinței de la ÎCCJ

Înaintea ședinței în care ÎCCJ trebuie să dea o dezlegare pe această chestiune, a fost emis un ordin semnat de Lia Savonea, președinta instanței supreme. Prin acest ordin, sporul SIIJ a fost introdus în salariul de bază al magistraților care îndeplineau condițiile pentru a activa în cadrul fostei Secții Speciale. Textul arată explicit modul în care este justificată această includere a drepturilor în indemnizația de încadrare.

„De plata drepturilor (…) beneficiază judecătorii care în perioada de referinţă se încadrează în situaţia juridică reglementată de lege în baza documentelor justificative şi a verificărilor administrative efectuate de structurile competente, în conformitate cu dezlegările obligatorii stabilite prin Decizia nr. 13/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin reflectarea acestora în indemnizaţia de încadrare a judecătorilor”, se arată în ordinul semnat de Lia Savonea.

Potrivit acelorași informații, formularea-cheie din ordin este cea referitoare la „reflectarea acestora în indemnizaţia de încadrare a judecătorilor”, întrucât tocmai această sintagmă este cea care deschide discuția despre includerea sporului direct în salariul de bază.

De unde a pornit disputa privind sporul fostei Secții Speciale

În perioada octombrie 2018 – martie 2022, procurorii care au activat în cadrul fostei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție au beneficiat de un spor sau de o diurnă de 2%.

Ulterior, judecătorii care soluționau dosarele provenite din activitatea SIIJ s-au considerat discriminați și au cerut acordarea aceluiași spor. Potrivit magistraților consultați de G4Media.ro, argumentul lor a fost că îndeplinesc aceleași condiții cerute pentru a activa la Secția Specială, respectiv vechimea de 18 ani și gradul de Curte de Apel, astfel că ar trebui să beneficieze de același tratament.

Această interpretare a stat la baza litigiilor și a dus la sesizarea adresată Înaltei Curți. În esență, disputa nu privește doar perioada în care SIIJ a funcționat, ci și întrebarea dacă dreptul respectiv trebuie legat strict de activitatea efectivă desfășurată în acea structură sau de simpla îndeplinire a condițiilor legale necesare pentru a activa acolo.

Cum poate fi transformat sporul într-o majorare salarială permanentă

Surse citate de G4Media.ro arată că formula utilizată în ordinul semnat de Lia Savonea permite ca sporul SIIJ să fie introdus în indemnizația de încadrare a judecătorilor care, pe vremea fostei Secții Speciale, îndeplineau condițiile de vechime și grad pentru a activa în acea structură. Această interpretare are un efect direct asupra salariilor. Potrivit surselor citate, prin acest mecanism, sporul nu mai apare ca o sumă distinctă, ci este inclus în salariul de bază.

În practică, efectul este unul mult mai mare decât ar sugera simpla formulare a sporului, adică ar putea crește cu 60 % din brut salariile pentru magistraţii care pe vremea SIIJ aveau 18 ani vechime şi grad de Curte de Apel.

Aceasta este și explicația pentru care miza deciziei de luni depășește cadrul unei simple interpretări juridice și intră direct în zona politicilor salariale din sistemul judiciar.

Câți magistrați ar putea beneficia dacă decizia ÎCCJ va fi favorabilă

Potrivit estimărilor făcute de sursa citată, cel puțin 1.000 de magistrați ar putea beneficia de majorarea salarială acordată prin ordinul semnat de președinta ÎCCJ.

Această cifră arată dimensiunea impactului pe care l-ar putea avea decizia instanței supreme. Dacă interpretarea favorabilă extinderii sporului va fi confirmată, efectele nu se vor limita la câteva situații punctuale, ci vor viza un număr mare de magistrați din sistem.

În acest context, hotărârea care urmează să fie dată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este așteptată nu doar pentru consecințele juridice, ci și pentru impactul bugetar și administrativ pe care îl poate avea.

Decizia ÎCCJ poate schimba modul de calcul al indemnizațiilor

Ședința programată pentru 20 aprilie are loc într-un moment în care interpretarea drepturilor salariale ale magistraților continuă să genereze controverse. ÎCCJ trebuie să stabilească dacă sporul SIIJ se aplică doar unei categorii limitate, formate din cei care îndeplineau condițiile în perioada de funcționare a fostei Secții Speciale, sau dacă poate fi extins tuturor magistraților care ajung ulterior la pragul de 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel.

Răspunsul pe care îl va da instanța supremă va clarifica sensul acestei dispoziții și va influența direct modul în care se calculează indemnizațiile în cazul celor vizați. În același timp, hotărârea va arăta dacă ordinul emis înaintea ședinței merge în aceeași direcție cu interpretarea care va deveni obligatorie în practică.

Prin urmare, decizia așteptată luni nu privește doar o dispută tehnică între instanțe, ci poate redesena regimul salarial pentru o parte importantă a magistraților care îndeplinesc condițiile de vechime și grad prevăzute de lege.