Justitie
ÎCCJ cere CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe tema reformei pensiilor magistraților
Curtea de Justiție a UE/ CJUE. Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a solicitat, marți, Curții Constituționale să ceară Curții de Justiție a Uniunii Europene un punct de vedere privind reforma pensiilor magistraților. „Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”, a anunțat ÎCCJ, într-un comunicat.
ÎCCJ cere CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene
ÎCCJ a transmis că a înaintat Curții Constituționale o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe articolul 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”, a mai anunțat instituția.
În comunicat, Înalta Curte a arătat că dispozițiile analizate sunt „susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime”, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene.
Acestea sunt prezentate ca fiind „relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”. „Această obligație derivă din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 TUE”, a mai anunțat ÎCCJ.
Măsurile examinate ar ridica probleme din perspectiva dreptului UE
În comunicatul oficial, Înalta Curte a transmis că, în urma analizei celor cinci puncte de obiecție formulate, „măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene”. Instanța supremă a avertizat că acestea pot duce la „un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”.
ÎCCJ. Sursa foto: EVZ
De asemenea, ÎCCJ a arătat că reforma nu este susținută de „o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate”, în lipsa datelor necesare. Totodată, se menționează că măsurile pot „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”, pot „perpetua o stare de instabilitate legislativă” și pot institui „un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv”.
Astfel, Înalta Curte indică faptul că legea nu ridică doar probleme de constituționalitate, ci riscă să intre în conflict direct cu dreptul european, cu posibile consecințe juridice mai ample.
Demersul ÎCCJ, pentru apărarea independenței justiției
ÎCCJ a anunțat că inițiativa se înscrie „în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept”, prin folosirea „tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene”.
„Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii”, a mai transmis Înalta Curte.
