În prezent, nu exisă o cifră oficială care să reflecte în ce proporție au fost achiziționate terenuril agricole de către străini. Statisticile sunt extrem de contradictorii, obținute din informații adunate din diverse surse.

Nici măcar Ministerul Agriculturii nu ştie exact care este situaţia reală din teren. EVZ a soliciat Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) date privind suprafeţele deţinute de străini în România, în total şi pe judeţe. În răspunsul primit, se arată că, în baza de date a APIA, s-au identificat 160 de fermieri străini, cu o suprafață totală de 2.562,12 hectare. O cifră ridicol de mică, dacă luăm în calcul alte variante, care vorbesc de peste 5 milioane de hectare de teren agricol cumpărate de străini



Calcule catastrofale

Numai dacă vorbim de terenuri arabile, din cele circa 9 milioane de hectare ale României, prin acte notariale s-au înstrăinat circa un milion de hectare. Însă asta e doar vârful icebergului.

Din cauza lipsei cadastrării, piaţa funciară e dominată de un haos total, cu tranzacţii făcute fără acte de proprietate, pe „sub masă”, prin înţelegeri la care de multe ori au fost părtaşi primarii.

Astfel, când se va finaliza cadastrarea la nivel naţional, prin 2020, s-ar putea să ajungem la concluzia că până la 70% din terenul arabil e deja înstrăinat, fie că vorbim de arendare sau vânzare, pe diverse căi juridice. La noi nu au fost niciun fel de restricţii, puteau să ia şi toată România dacă voiau”, spune Mădălina Neacşu, preşedinte al Agrointelligence SISA.

Într-un raport al asociației Eco Ruralis, foarte implicată pe subiectul achiziționării în masă a terenurilor, se arată că au fost înstrăinate între 1 și 4 milioane de hectare de teren agricol, plus sute de mii de hectare de păduri. Specialiştii asociaţiei notează că cei care cumpără pământ agricol în România sunt instituţii bancare, fonduri de investiţii, fonduri de pensii, care achiziţionează suprafeţe foarte mari de terenuri agricole, între 3.000 şi 40.000 ha, cu precădere pentru scopuri speculative, se arată în raportul consultat de EVZ.

Potrivit unui studiu realizat de Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene, aproape 40% din terenurile agricole din România au ajuns în proprietatea unor firme sau persoane fizice străine, ceea ce ar însemna circa 5,6 milioane de hectare.

Statistică irelevantă deținută de APIA

Oficial, APIA susține că nu deține informații privind capitalul firmelor care depun cerere de plată, pentru că firmele nu au obligația să declare astfel de date. „Facem menţiunea că în baza de date a APIA sunt foarte puţine cazurile în care sunt înregistraţi şi administratori străini, irelevant pentru numărul real de fermieri străini care activează în agricultura din România”, precizează instituţia.

Astfel, potrivit statisticii APIA furnizate EVZ, cele mai mari suprafeţe deţinute de străini sunt înregistrate în judeţele: Mureș (cu o suprafață eligibilă de 568,8 ha – deținută de 15 fermieri), Caraș-Severin ( 441,72 ha – 9 fermieri) și Sibiu (239,3 ha – 6 fermieri).

Comparativ, analizele Eco Ruralis arată concentrări şi de aproape 50.000 de hectare în mâinile câte unui singur investitor, iar jucători din Orientul Mijlociu fac agribusiness la scară imensă în România. Numai dacă ne gândim la subvenţiile uriaşe încasate, sumele încasate de aceştia sunt cu multe zerouri anual. În euro.

Fermier român: „Danezii mă dau afară de pe pământul meu!”

Pentru a ilustra situaţia dramatică de pe piaţa funciară, am stat de vorbă cu Larisa Ene, o tânără de 37 de ani, care a ales să trăiască din agricultură.

Ea deține o fermă de porci în Râmnicu Sărat, dar lucrează și terenuri în Buzău și Vrancea, pentru a avea un lanț integrat. Tânăra are însă mari probleme în comuna buzoiană Grebănu, unde deţine o exploataţie de peste 300 de hectare, o parte arendate. „E o situaţie cu străinii aici. Cumpără şi vând între ei, dar nu ştiu care sunt parcelele lor. Aici în comună nu există cadastrare sau cărţi funciare, să vadă exact unde e terenul. Danezii au cumpărat de la olandezi teren aici, pe precontracte de vânzare – cumpărare, care nici nu mai sunt valabile, apoi vin să îşi caute parcelele – parceluţele printre terenurile pe care eu le lucram. Culmea, l-au mai şi arendat apoi la două societăţi, iar acum intră peste mine. M-am trezit la APIA că vine al doilea arendaş şi declară grâul pus de mine, pe care l-am şi recoltat”, povesteşte Larisa Ene.

Situaţia nu este însă la fel şi în comuna Gugeşti din Vrancea, unde de asemenea tânăra are circa 100 de hectare de teren în exploatare. Acolo primăria are un sistem informatic foarte bine pus la punct, există cadastrare, se știe exact care sunt parcelele, titularii terenurilor, arendașii și se publică terenurile de vânzare.

„La Buzău, secretarul primăriei e pe lângă subiect. Îmi spune: Du-te şi dămă în judecată!”, adaugă tânăra.

Ce măsuri au luat polonezii: „Pământul este un bun național”

La presiunea fermierilor români, parlamentarii au început să lucreze la modificări ale legii care să limiteze tranzacţiile funciare în favoarea străinilor.

Și ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat că se va elabora o nouă formă a legii 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole. Cu toate astea, el a precizat că totul va depinde de finalizarea cadastrării. „România are un total de 14 milioane de hectare de teren agricol, din care 3,8 milioane hectare organizate în ferme, 9,3 milioane de hectare de teren arabil, din care doar 3 milioane de hectare au şi cadastrul făcut”, a declarat recent ministrul Achim Irimescu.

Model francez

El a adăugat că în modificarea legii se vor inspira din modelul francez, întrucât acesta respectă toate reglementările europene. Polonezii au luat însă deja măsuri. Dacă ungurii au căzut în extrema de a interzice complet accesul străinilor la pământ, polonezii au scos, în aprilie, o lege care nu poate fi criticată de Comisia Europeană.

Potrivit informațiilor publicate de Agrointel.ro, legea polonezilor interzice agențiilor de stat să vândă teren în următorii cinci ani. Pentru a cumpăra teren într- o localitate, investitorii trebuie să facă dovada că au locuit acolo sau în regiune timp de cel puțin cinci ani. De asemenea, limita de achiziție a terenurilor este de 300 de hectare.


Legea poloneză interzice agențiilor de stat să vândă teren în următorii cinci ani


” Pământul este un bun național și ar trebui să fie deținut de familii de fermieri, cultivat și administrat de polonezi și de fermieri polonezi”, a declarat Krzysztof Jurgiel, ministrul agriculturii de la Varșovia, la scurt timp după intrarea în vigoare a noii legi funciare.

Cioloș: O resursă de neînlocuit

Premierul Dacian Cioloș a declarat și el că nu-și dorește ca pământurile să fie vândute străinilor. „Îmi doresc ca pământul să fie utilizat de comunitățile locale, pentru că e o resursă pe care nu puteți practic să o obțineți din altă parte. Odată ce ați renunțat la o astfel de resursă, cu greu puteți s-o obțineți înapoi”, spunea, acum câteva luni, premierul, îndemnând primarii să încurajeze vânzarea către oamenii locului. Totodată, Guvernul a adoptat recent o măsură pentru finalizarea mai rapidă a cadastrării.

Te-ar putea interesa și: