Guvern. Sursa foto: arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Guvernul României a înregistrat luni, 5 mai, un nou eșec în tentativa de a atrage fonduri de pe piața internă, în contextul incertitudinii politice amplificate după alegerile prezidențiale de duminică. Ministerul Finanțelor a încercat să vândă obligațiuni pe patru ani, cu scadența în aprilie 2029.
Dar ofertele venite din partea băncilor au totalizat doar 295 milioane de lei, mult sub 500 de milioane de lei, suma vizată prin prospectul licitației.
În consecință, Ministerul Finanțelor a respins ofertele.
Impactul incertitudinii politice
Potrivit Băncii Naționale a României (BNR), care administrează atât piața primară, cât și cea secundară a titlurilor de stat, tensiunile din piață s-au accentuat pe fondul riscurilor politice și al unei percepții deteriorate asupra riscului suveran.
Acest eșec vine în continuarea unei serii de licitații tensionate, patru dintre cele 11 organizate de la începutul anului fiind sub nivelul dorit de Ministerul Finanțelor.
Situația de luni nu este singulară: un scenariu aproape identic s-a înregistrat pe 25 noiembrie 2024, la o zi după alegerile prezidențiale câștigate de Călin Georgescu, un candidat cu o viziune izolaționistă.
Ambele episoade subliniază sensibilitatea pieței titlurilor de stat la factorul politic și la schimbările de leadership.
Sursa foto: Pixabay
Creșterea costurilor de finanțare
Eșecul licitației a fost urmat de o creștere a dobânzilor pe piața secundară. Randamentul titlurilor de stat pe 10 ani (RO10Y) a urcat luni la 7,87%, față de 7,47% înainte de alegeri.
De altfel, un semnal de alarmă fusese tras încă din aprilie, când Ministerul Finanțelor a reușit să atragă sume modeste și la costuri în creștere: la o emisiune pe 2 ani, ministerul a împrumutat doar 366 milioane de lei, la o dobândă medie de 7,14%, în creștere cu 0,21 puncte procentuale față de luna martie.
Această dinamică dezvăluie o creștere a primei de risc suveran și o deteriorare a încrederii investitorilor.
Pe termen scurt, acest lucru pune presiune suplimentară pe bugetul de stat, în condițiile în care România are un deficit estimat la 7% din PIB pentru 2025 și un necesar brut de finanțare de 232 miliarde de lei.
Reticența băncilor
Cu toate acestea, băncile, principalii cumpărători de titluri de stat, continuă să dețină un surplus considerabil de lichiditate.
În martie, excedentul de lichiditate a ajuns la 33,8 miliarde de lei, marcând a treia lună consecutivă de creștere.
Acest surplus reprezintă o resursă importantă nu doar pentru finanțarea statului, ci și pentru creditarea economiei reale – firme și gospodării.
