Grecia se răzbună acum pe comportamentul avut de Germania, a cărei economie profita din plin de relația dubioasă cu regimul Putin, pentru a impune regorme dureroase Atenei, aflată în criză economică. Acum, Grecia sugerează Germaniei, aflată într-o profundă criză politică și economică declanșată după dezvăluirile privitoare la corupția masivă legată de cancelarul Olaf Scholz și de spargerea coaliției-semafor, dintre socialiști, verzi și liber-democrați, să facă „reforme” pentru a depăși problemele.

Germania, în recesiune gravă

„Dacă în urmă cu un deceniu și jumătate Germania era modelul care domina Europa și care a impus austeritate Greciei, scufundând-o în întuneric, acum Atena este cea care propune reforme unei economii germane care șchioapată”

Economia germană a încheiat anul 2024 aflându-se în recesiune pentru al doilea an consecutiv. Așa-zisa „locomotivă economică a Europei”, cum i-a plăcut să fie numită pe când afacerile cu regimul Putin erau înfloritoare, Germania și-a văzut PIB-ul micșorându-se cu 0,2% anul trecut, după o scădere de 0,3% în 2023, un rezultat care o face să fie țara cu cele mai proaste performanțe dintre marile state europene.

„Germania trece prin cea mai mare fază de stagnare din perioada postbelică și este semnificativ în urmă în comparație cu ce se întâmplă pe plan internațional”, spune Timo Wollmershäuser, economist-șef la Institutul Ifo din München.

Germania, Rusia și extremismul ecologist

Economia germană a suferit o serie de șocuri externe care i-au destabilizat cele mai emblematice sectoare. Pe de o parte, exporturile, care sunt în mod tradițional un pilon al creșterii, au scăzut cu 0,8%, în timp ce importurile au crescut ușor cu 0,2%.

În plus, pierderea aprovizionării cu gaze naturale ieftine din Rusia a accentuat problemele energetice, crescând costurile de producție în industrii cheie, cum ar fi produsele chimice și oțelul. Iar extremismul ecologist - închiderea centralelor nucleare și a multora dintre cele pe combustibili folsili locali, a lovit în plin afacerile.

Industria prelucrătoare, cunoscută istoric drept „inima” economiei germane, a înregistrat o scădere cu 3% a valorii sale adăugate. Industria auto a suferit una dintre cele mai mari lovituri în 2024, simțindu-se „sufocată”, întrucât China a valorificat o mare parte a pieței de mașini electrice, prin vehicule mai economice comparativ cu cele europene.

Deja, Volkswagen, pentru prima dată în istoria sa de 87 de ani, a anunțat închiderea a trei fabrici din Germania, ceea ce va presupune concedierea a peste 10.000 de angajați. Aproximativ 11.000 de locuri de muncă trebuie să dispară la ThyssenKrupp, 5.000 la Continental, 14.000 la ZF, 2.900 la Ford. Numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă ar putea depăși 3 milioane în 2025, un prag pe care țara nu l-a mai întâlnit din 2010.

„Sabia lui Damocles”

Cu economia ”pe roșu”, guvernul lui Olaf Scholz s-a prăbușit, iar țara se îndreaptă spre alegeri anticipate peste o lună, în timp ce incertitudinea politică este în continuare mare. „Și asta din cauza eventualității unei formări cu dificultate a noii coaliții guvernamentale în Germania, precum și incertitudinii cu privire la politica economică a administrației Trump”, estimează economiștii de la Centrul Leibniz (ZEW).

Perspectivele de creștere pentru 2025 sunt sumbre, iar unii analiști precum Nils Jannsen de la Institutul Kiel pentru Economia Mondială avertizează că asupra economiei germane, care este una orientată spre export, atârnă o „sabie a lui Damocles”, în perspectiva tarifelor pe care le va impune administrația Trump.

Bundesbank prevede o creștere de doar 0,2% pentru 2025, dar în opinia economiștilor nu este exclusă posibilitatea unei contracții economice, care ar duce la trei ani consecutivi de recesiune, o situație pe care țara nu a mai văzut-o până acum.

Un studiu al Centrului Leibniz (ZEW) de luna aceasta cu privire la percepția economică a germanilor a arătat că indicele așteptărilor este la 10,3 puncte - cu 5,4 puncte în scădere față de luna precedentă.

Cheltuielile scăzute de consum ale gospodăriilor private și cererea slabă din construcții continuă să afecteze economia germană. Dacă aceste tendințe vor continua în acest an, Germania ar putea rămâne și mai mult în urma altor țări euro.

Atena dă lecții Berlinului

„Viața traversează multe cicluri. Chiar și turnurile cele mai înalte cad”, notează site-ul financiar spaniol El Economistas, adăugând: „Asta gândesc majoritatea oamenilor când se uită la ceea ce se întâmplă acum cu economiile Germaniei și Greciei.

Dacă acum un deceniu și jumătate Germania era modelul care domina Europa și a impus austeritate Greciei, cufundând țara în întuneric, acum Atena este cea care propune reforme unei economii germane care șchioapătă... Dacă vrei să ieșiți din criză, trebuie „să faceți reforme, transmit grecii”.

„Prim-ministrul grec, Kyriakos

, a fost cel care a îndemnat Berlinul să facă reformele necesare. Într-un interviu pentru site-ul german TableBriefings, el a subliniat nevoia de redresare a Germaniei, iar pentru a face acest lucru, trebuie promovate reforme legate de anumite chestiuni precum birocrația excesivă”, notează site-ul spaniol.

 

„Cuvintele lui Mitsotakis vin într-un context în care dinamica s-a inversat. Sfârșitul pandemiei a dat economiilor mediteraneene (numite odată „porci” pigs) un impuls mai mare într-o lume mai concentrată pe servicii. Turismul este cel mai bun exemplu – în comparație cu o „fabrică” germană lovită de costurile mari ale energiei fără gaz rusesc „ieftin” din cauza războiului din Ucraina, cu dobânzi mari și, cel mai important, cu o Chină care se transformă dintr-un client într-un competitor dur al industriei auto germane”.

Astăzi, scrie site-ul spaniol, Grecia crește mai rapid decât media zonei euro (cu o rată de două ori mai mare), cu o creștere a PIB-ului care va depăși 2% în următorii ani, ceea ce permite o oarecare convergență cu cele mai bogate națiuni, deși este încă foarte departe. O parte din creșterea de astăzi se datorează probabil reformelor pe care Germania a forțat-o să le facă în trecut, ceea ce sugerează că nu este totul în alb și negru în economie și politică.

„Furtuna perfectă” în Germania

În schimb, „companiile germane se confruntă cu o furtună perfectă: costurile energiei în Germania au crescut, globalizarea încetinește, iar tranziția către neutralitatea climatică devine din ce în ce mai costisitoare. La acestea se adaugă problemele interne: costuri birocratice mari și taxe corporative mari”, spune Achim Wambach, președintele Centrului Leibniz - ZEW.

„Iată de ce Mitsotakis cere reforme în Germania”, notează site-ul spaniol. „Criza datoriilor publice din zona euro a lăsat lecții dure și întrebări nerezolvate cu privire la solidaritate, austeritate și viitorul proiectului european. Pentru Grecia, a fost un deceniu pierdut, unul care a făcut populația să sufere și i-a redefinit locul în Europa”, potrivit Naftemporiki.