Generația fără locuință. Cum îi afectează pe tineri prețurile mari ale chiriilor

Pentru mulți tineri din marile orașe ale României, visul unei locuințe proprii se îndepărtează pe măsură ce chiriile și prețurile imobiliare continuă să urce. Studiile recente și datele din piața imobiliară arată o tendință alarmantă: rata de creștere a prețurilor locuințelor și a chiriei depășește semnificativ ritmul de creștere al veniturilor, lăsând generația tânără într‑o poziție tot mai vulnerabilă, potrivit mynewdesk.

Tinerii nu își mai permit să cumpere locuințe

În București, Cluj‑Napoca, Timișoara sau Iași, costurile lunare pentru un apartament cu o cameră închiriat ajung, în 2026, la valori greu de suportat pentru tinerii cu venituri medii.

Potrivit datelor centralizate de platformele imobiliare, o chirie medie pentru un apartament de tip studio sau cu o cameră depășește 350–450 de euro pe lună în zonele centrale, iar pentru două camere se situează frecvent între 500 și 700 de euro sau mai mult, în funcție de localizare și dotări.

Chirie. Sursa foto: Freepik

Pentru un tânăr angajat la început de carieră, al cărui salariu net poate fi sub 1.000 de euro în orașele mari, aceste rate reprezintă un procent major din venituri, ceea ce limitează drastic posibilitatea de economisire pentru achiziția unei locuințe.

Carburanții devin mai scumpi în România decât în Ungaria. Diferențe vizibile la pompă

Cât plătesc românii pentru a afla ora exactă a nașterii. Tarife diferite în maternitățile din țară

O analiză recentă a unei agenții imobiliare arată că în ultimii trei ani chiriile au crescut cu peste 20% în destinațiile urbane importante, iar prețurile proprietăților au urcat cu până la 30% în unele segmente. În același timp, salariile tinerilor au stagnat sau au crescut mai lent decât inflația, ceea ce face ca echilibrul bugetar pentru o familie tânără să fie tot mai fragil.

Puțini reușesc să facă credit

Un aspect esențial în această ecuație este accesul la credit. Băncile au înăsprit condițiile de acordare a împrumuturilor ipotecare după crizele economice și reglementările mai stricte privind analiza veniturilor și a riscului. Un tânăr care lucrează de câțiva ani, fără un avans considerabil, întâmpină dificultăți substanțiale în obținerea unui credit pentru locuință.

Majorarea ratelor dobânzilor la creditele ipotecare din ultimii ani face și mai dificilă trecerea de la statutul de chiriaș la cel de proprietar.

Închirieri. Sursă foto: Freepik

Părinții joacă un rol important în susținerea tinerilor în procesul de obținere a unei locuințe. Tot mai des, cumpărarea unei case sau a unui apartament este posibilă doar cu sprijinul financiar al familiei, fie prin contribuția la avans, fie prin co‑semnătura pentru credite.

În lipsa acestui suport, mulți tineri sunt nevoiți să amâne decizia de a cumpăra o locuință pentru perioade îndelungate sau să se orienteze spre variante alternative, precum locuințele temporare, camere în regim de coliving sau mutări periodice între chirii mai ieftine în orașele satelit.

Un alt element care pune presiune pe bugetele tinerilor este costul utilităților. Pe lângă chirie, facturile la energie, apă și internet, plus cheltuielile cu transportul sau hrana, transformă bugetul lunar într‑un exercițiu de echilibru dificil.

Un număr tot mai mare de tineri declară că o proporție semnificativă din salariu merge doar pe chirie și cheltuielile de bază, fără a lăsa spațiu pentru economii sau investiții în viitor.

Chiriile au crescut

În marile centre universitare, studenții și tinerii la început de carieră resimt cel mai acut presiunea chiriei. Proximitatea față de locurile de muncă sau față de facilitățile orașului vine cu un cost suplimentar. De multe ori, apartamentele din centrul orașelor sau în apropierea parcurilor tehnologice sunt cele mai scumpe, forțând tinerii să aleagă zone mai îndepărtate, unde naveta crește timpul și costul deplasărilor.

Chiriile mari influențează și mobilitatea forței de muncă. Un tânăr specialist poate fi descurajat să accepte un loc de muncă atractiv într‑un alt oraș dacă costurile de trai depășesc beneficiile salariale. Astfel, fluctuațiile pieței imobiliare devin un factor care poate afecta deciziile privind cariera și viața personală a generațiilor tinere.

Extinderea pieței de co‑living, a spațiilor de locuit în comun și a altor forme alternative de locuire sunt răspunsuri pe care tot mai mulți tineri le testează pentru a găsi un echilibru între cost și confort. Aceste soluții aduc de obicei chirii mai accesibile și un nivel de socializare care poate compensa lipsa unei locuințe proprii, dar nu pot înlocui pe termen lung nevoia de stabilitate oferită de proprietate.