Toamnă. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat prognoza meteo pentru perioada 13 octombrie – 10 noiembrie. Temperaturile se vor situa, în general, în jurul mediilor multianuale, iar regimul de precipitații va fi apropiat de cel specific sezonului de toamnă.
Săptămâna 13–20 octombrie: vreme mai rece în regiunile intracarpatice
În prima săptămână a intervalului analizat, 13–20 octombrie, valorile termice vor fi ușor mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă, mai ales în vestul, centrul și nordul țării. În aceste regiuni, vremea va fi mai rece decât media multianuală, în timp ce în restul teritoriului temperaturile se vor menține apropiate de normal.
Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în vest și nord-vest, dar apropiate de mediile climatologice în celelalte regiuni.
20–27 octombrie: temperaturi normale, ploi izolate
În a doua săptămână, meteorologii estimează valori termice apropiate de mediile specifice pentru această perioadă. Precipitațiile vor fi, în general, normale, cu posibile abateri ușoare în nord-est, unde cantitățile ar putea fi mai reduse.
27 octombrie – 3 noiembrie: regim termic stabil
Săptămâna 27 octombrie – 3 noiembrie va aduce un regim termic în limite normale, fără variații importante față de mediile climatologice. Cantitățile de precipitații se vor menține, de asemenea, în jurul valorilor obișnuite pentru finalul lunii octombrie.
3–10 noiembrie: o ușoară încălzire spre finalul toamnei
Ultima parte a prognozei, cuprinsă între 3 și 10 noiembrie, va fi marcată de o ușoară creștere a temperaturilor, în special în regiunile nord-estice. Valorile vor fi peste normalul perioadei, însă fără excese termice. Precipitațiile vor fi apropiate de cele obișnuite pentru începutul lunii noiembrie.
Cum va fi iarna 2025-2026
Ninsori/ Sursa foto: Dreamstime
Potrivit estimărilor preliminare, sezonul rece 2025–2026 ar putea fi semnificativ mai aspru decât cele din ultimii ani. Meteorologii europeni indică o serie de factori climatici care favorizează apariția unor episoade de iarnă severă în România și în sud-estul Europei.
Printre acești factori se numără fenomenul La Niña, care influențează circulația aerului la nivel global, permițând pătrunderea maselor de aer rece dinspre nord. De asemenea, vortexul polar – masa de aer foarte rece care se formează deasupra Polului Nord – ar putea deveni instabil, împingând aerul arctic către latitudinile inferioare ale Europei.
Zăpadă timpurie și ger intens în ianuarie și februarie
Un alt indicator important este extinderea stratului de zăpadă din Siberia, care, potrivit meteorologilor, a început mai devreme decât în anii precedenți. Acest fenomen poate contribui la răcirea suplimentară a atmosferei și la formarea unui vortex polar mai slab, favorabil advecțiilor reci către continentul european.
Conform estimărilor actuale, lunile ianuarie și februarie 2026 ar putea aduce temperaturi sub media multianuală, cu dimineți foarte reci, ninsori abundente și viscol în numeroase regiuni ale României. Experții compară posibila intensitate a frigului cu episoadele severe înregistrate în ierni precum cele din 2010 sau 2018.
Mai multă zăpadă în Balcanii Centrali și în România
Prognozele sezoniere indică faptul că Balcanii Centrali, inclusiv România, se vor număra printre regiunile europene unde se vor înregistra cele mai multe precipitații sub formă de ninsoare în sezonul rece 2025–2026.
Meteorologii estimează că, după mai multe ierni blânde, România va avea parte de o iarnă autentică, dominată de ger, zăpadă și fenomene de iarnă specifice zonelor temperate.
