Frații Micula răspund după percheziții: Companiile noastre își desfășoară activitatea cu respectarea legislației

Frații Micula. Sursa: arhiva EVZ

Frații Ioan și Viorel Micula au reacționat public, marți, după ce mai multe firme din grupul lor au fost vizate de percheziții în județul Bihor, într-un dosar de evaziune fiscală și delapidare. Cei doi oameni de afaceri au transmis un comunicat în care explică situația, insistând că toate operațiunile investigate au fost „rezultatul unor relații comerciale reale, efective, prestate și evaluate corect”, și că acuzațiile vor fi demontate cu ușurință.

Frații Micula invocă decizia ICSID de la Washington

În reacția transmisă public, frații Micula invocă hotărârea arbitrală emisă de tribunalul internațional ICSID de la Washington, în decembrie 2013, care ar confirma încălcarea de către statul român, în 2005, a drepturilor lor ca investitori.

„În data de 11 decembrie 2013, tribunalul internațional ICSID aflat sub egida Băncii Mondiale (Washington) a confirmat printr-o hotărâre arbitrală că statul român a încălcat în anul 2005 drepturile investitorilor suedezi, Ioan Micula și Viorel Micula și, în consecință, l-a condamnat la plata unor despăgubiri în valoare de aproximativ EUR 75 milioane plus dobânzi.”

Cei doi subliniază că decizia este definitivă și recunoscută pe teritoriul a peste 150 de state semnatare ale Convenției ICSID, care obligă la recunoașterea și executarea hotărârilor internaționale ca fiind echivalente cu cele ale instanțelor naționale.

Disputa cu Comisia Europeană: despăgubiri considerate „ajutor de stat ilegal”

Frații Micula susțin că decizia Comisiei Europene, prin care despăgubirile acordate lor au fost considerate ajutor de stat ilegal, este arbitrară și discriminatorie. Aceștia amintesc că, deși Comisia a participat la toate procedurile, „a decis în mod arbitrar și în premieră să declare ajutor de stat ilegal despăgubirile achitate unor investitori în baza unei hotărâri definitive impuse de un tribunal internațional pentru conduita unui stat membru chiar dacă viza perioada de dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, când dreptul UE nu era aplicabil.”

În anul 2015, Comisia a emis o decizie de recuperare a acestor despăgubiri, pe care România nu a contestat-o, dar care, ulterior, a fost anulată de Tribunalul General al Uniunii Europene în 2019. Cazul este acum în apel la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, fără o decizie finală.

Frații Micula susțin că în alte cazuri similare – „Vattenfall (Suedia) v. Germania”, „EDF (Franța) v. Ungaria”, „JGC v. Spania” sau „Gavazzi (Italia) v. România” – statele vizate au plătit despăgubirile fără a fi sancționate de Comisie. Ei consideră că atitudinea instituției europene este „una care încalcă flagrant dreptul internațional” și că aplicarea selectivă a regulilor afectează tratamentul egal între statele membre.

Procese pierdute de România în SUA

Comunicatul face referire și la procesele purtate în Statele Unite, unde România a pierdut mai multe apeluri.

„În SUA, statul român a încercat fără succes să oprească executarea hotărârii arbitrale. În acest sens, statului român i s-au respins nu mai puțin de patru apeluri pentru a contesta recunoașterea și executarea hotărârii ICSID pe teritoriul SUA.”

Curtea Districtuală din Columbia a confirmat, la 19 septembrie 2019, că România datorează suma de 356.439.729 de dolari, la care se adaugă dobânzi. În noiembrie 2020, instanța americană a sancționat România pentru nerespectarea obligațiilor, impunând o penalitate săptămânală de 25.000 de dolari, care se dublează lunar până la maximum 100.000 de dolari pe săptămână.

„Indiferent de finalitatea demersului aflat pe rolul Curților UE, hotărârile Curților din SUA rămân intacte și executorii împotriva României”, se arată în comunicat. Penalitățile s-au acumulat deja până la un total de 15,2 milioane de dolari.

Frații Micula consideră că această situație arată o aplicare discreționară a legilor europene, „în funcție de interesul politic de la acel moment”, ceea ce „pune serios sub semnul întrebării respectarea statului de drept în România” și descurajează investițiile străine.

„Am construit cu seriozitate un business în România”

În finalul comunicatului, cei doi oameni de afaceri afirmă că activitatea firmelor lor respectă legislația în vigoare:

„În ceea ce privește verificările demarate de organele de cercetare, la cererea Parchetului, vom dovedi fără nicio dificultate că toate tranzacțiile efectuate rezultă din relații comerciale reale, efective, prestate și evaluate corect. Companiile noastre își desfășoară activitatea cu respectarea legislației și a standardelor de etică și conformitate pe care ni le-am asumat. În cei peste 30 de ani de activitate, am construit cu seriozitate un business în România care oferă locuri de muncă stabile, investește constant în calitate și contribuie la economia locală și națională.”

Ei mai spun că se vor concentra pe activitatea lor și pe menținerea calității produselor oferite, adăugând că „rezultatele vor confirma corectitudinea activităților noastre”. Totodată, anunță că își rezervă dreptul de a acționa în justiție „orice persoană fizică sau entitate care furnizează, publică sau diseminează informații false, distorsionate sau incorecte care aduc atingere reputației, imaginii și/sau intereselor noastre comerciale.”

Operațiunea „Jupiter 4” și acuzațiile aduse

Investigațiile declanșate de procurorii Parchetului General și polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice vizează, potrivit autorităților, un prejudiciu de 175 de milioane de lei și 1,6 milioane de euro. Acestea au avut loc în cadrul operațiunii „Jupiter 4”, care a inclus șase percheziții la sedii de firme din Bihor, într-un dosar de evaziune fiscală și delapidare cu consecințe deosebit de grave.

Potrivit anchetatorilor, „în perioada 2018-2024, activitatea a cinci persoane juridice a fost administrată în mod fraudulos, prin implementarea unui mecanism contractual complex ce a avut ca finalitate transferul nelegal al activelor patrimoniale – terenuri, construcții, echipamente de producție, instalații tehnice – către alte societăți comerciale aflate în sfera de control a acelorași persoane fizice”.