Exclusiv. Singurătatea modernă și soluțiile ei. De ce terapia de grup începe să prindă contur în România

Într-o lume în care izolarea a devenit noua normalitate, iar interacțiunile online ne-au înlocuit adesea întâlnirile față în față, românii încep să caute forme alternative de sprijin emoțional și dezvoltare personală. 

Una dintre aceste forme este terapia de grup, un domeniu abia la început în România, dar cu un potențial de impact asupra sănătății mintale colective.

Sorana Kapusta, fondatoare The Hive, explică în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei cum „în special în anumite cercuri profesionale, cum ar fi cel al terapeuților, observăm un interes mai mare pentru terapia de grup”.  

„Prin lansarea The Hive, ne dorim să vorbim deschis despre terapia de grup și să oferim o alternativă la solitudinea pe care mulți dintre noi o trăim atunci când suferim. Vrem să atenuăm stigma: nu suntem slabi atunci când vorbim despre ce ni se întâmplă, ci dimpotrivă, suntem curajoși și generoși cu cei aflați în situații similare”, mai spune Sorana Kapusta

Locul din munții României unde au fost ascunse peste 120 de tone de aur

Ilie Bolojan, despre interviul dat de mama sa: Nu știam, dar nu mă pot supăra pe ea. Ce replică i-a dat Olguței Vasilescu

Factori declanșatori pentru nevoia de terapie

Ea subliniază apoi că perioada post-pandemică a scos în evidență limitările interacțiunilor digitale. „Am realizat, poate mai clar ca niciodată, că nu putem rezolva absolut totul pe Zoom. Suntem făcuți să trăim în comunitate, să ne ascultăm unii pe alții, să contribuim și să găsim soluții împreună”, explică ea. 

Sorana Kapusta, Managing Partner la Adstream Romania și fondatoare The Hive (sursă foto: arhivă personală)

Prezența fizică și oglindirea în ceilalți generează procese subtile, imposibil de replicat online, care facilitează vindecarea emoțională.

Participarea este fizică și nu online, iar înscrierea este simplă: pe site se găsesc toate detaliile întâlnirilor, participanții completează un chestionar, își rezervă locul și primesc toate detaliile necesare. Grupurile se concentrează adesea pe gestionarea pierderilor și suferinței, fie că vorbim despre relații, sănătate, locuri de muncă sau apartenență.

Conform datelor AI, 6 persoane din 10 trec prin suferință chiar acum. Majoritatea dintre noi tindem să ne izolăm, dar terapia de grup oferă o cale de reconectare”, punctează Sorana Kapusta.

Frica și vulnerabilitatea

Temerile inițiale ale participanților includ confidențialitatea și vulnerabilitatea. „Oamenii se tem să-și împărtășească povestea, să fie judecați sau rușinați. În realitate, cel mai frecvent mit este exact opusul: oamenii sunt impresionați și mișcați de dezvăluirile celorlalți”, explică Kapusta.

O ședință tipică începe cu stabilirea regulilor de grup, cum ar fi confidențialitatea și principiul non-judecății, și continuă prin explorarea emoțiilor copleșitoare precum frică, tristețe, singurătate. Fiecare participant este încurajat să fie atent la limbajul corporal și expresiile faciale, pentru a nu stânjeni pe nimeni și a crea un spațiu sigur.

Beneficiile concrete ale terapiei de grup

Terapia de grup oferă un efect multiplicator. Prin ascultarea experiențelor celorlalți, participanții se înțeleg mai bine pe ei înșiși și descoperă resurse comune. Sorana Kapusta spune în cadrul interviului pentru Evenimentul Zilei că „orice problemă adusă între oameni devine mai ușor de gestionat. Ne regăsim în ceilalți și ne descoperim soluții împreună”.

În anumite situații, terapia de grup poate fi chiar mai eficientă decât cea individuală. Prezența altor persoane care trec prin experiențe similare amplifică sprijinul emoțional și reduce sentimentul de singurătate. Totuși, pentru patologii complexe sau tulburări de personalitate severe, terapia individuală rămâne recomandarea principală.

Terapia de grup în România – particularități și provocări

Sorana Kapusta recunoaște că terapia de grup este încă la început în România, comparativ cu țări nordice, unde comunitățile terapeutice funcționează de ani buni și sunt integrate în viața socială. „Suntem încă reticenți la a ne expune în fața altora și există percepția că vom fi judecați dur”, spune ea. 

Această reticență are probabil rădăcini în izolarea istorică și lipsa unei tradiții de sprijin comunitar.

Totuși, stigmatul începe să se diminueze. „Oamenii încep să realizeze că a înțelege mai multe despre sine și a găsi soluții pentru o viață mai bună devine esențial”, subliniază fondatoarea The Hive.

Sorana Kapusta consideră că mai este nevoie de simț civic, compasiune și atenție față de ceilalți. „Fiica mea îmi povestea despre un șofer de Uber din seara trecută, cu care a stat în mașină jumătate de oră după ce se terminase cursa. Omul i-a povestit din viața lui, cum și-a pierdut soția, cum e viața lui de tată singur de atunci, iar ea nu a simțit să-l întrerupă. A vrut să îl asculte, chiar dacă aparent nu avea cu ce contribui. Cred că asta avem cu toții de făcut: ascultarea celuilalt este lucrul de care avem nevoie. O facem pentru celălalt, însă mai ales pentru noi înșine”, a declarat antreprenoarea.

Comunitatea, antidotul singurătății

Terapia de grup nu este doar o metodă terapeutică, ci și un răspuns la izolarea modernă. Prin ascultare, vulnerabilitate și sprijin reciproc, participanții învață să gestioneze pierderile și emoțiile dificile. În România, inițiative precum The Hive deschid ușa către un model mai comunitar și pot inspira către curaj și empatie în societate.

„Nu suntem slabi atunci când vorbim despre ce ni se întâmplă, ci dimpotrivă, suntem curajoși și generoși”, spune Sorana Kapusta.