Auzisem despre procesul procurorului Adrian Flavius Cristea, însă nu apucasem să merg la vreun termen de judecată. Și pentru că îmi propusesem să ajung măcar la ultimul termen înainte de vacanța judecătorească, iată-mă în sala de judecată de la Înalta Curte, jos, la parter la P8, unde se judeca dosarul 90/1/2021. Obiectul acestui dosar este sustragerea sau distrugerea de înscrisuri și abuzul în serviciu.

Nu ar fi nimic spectaculos dacă presupusul făptuitor, trimis în judecată de DNA, nu ar fi un fost procuror DIICOT de la Secția teritorială Craiova.

La fel de spectaculoase sunt și acuzațiile. Procurorii susțin că Flavius Cristea a sustras de-a lungul timpului, în calitatea sa de anchetator, bani și bunuri ridicate de polițiști în urma perchezițiilor la traficanții de droguri și că ar fi distrus o filă dintr-un proces verbal de percheziție, ca să nu se știe câți bani au fost găsiți și predați de polițiști după o percheziție. Dar sarea și piperul cazului ar fi că fostul procuror juca banii la păcănele, de unde și porecla de “procurorul păcănele” pe care i-au dat-o jurnaliștii și foștii colegi.

S-a aflat că lipsesc probe atunci când au vrut să dea banii înapoi traficanților

Adrian Flavius Cristea era cunoscut ca fiind unul dintre cei mai duri și exigenți procurori din DIICOT, un adevărat profesionist cu rezultate remarcabile în activitatea sa. Dar, brusc, el s-a retras de la parchetul antimafia și s-a dus procuror la un parchet de judecătorie. A făcut acest lucru de bună voie, motivând că a obosit și vrea să se pensioneze dintr-un loc liniștit. Însă, la scurt timp după ce s-a retras din DIICOT, s-a trezit cu un dosar penal instrumentat de DNA, pentru abuz în serviciu și sustragere sau distrugere de înscrisuri.

Procurorul care i-a luat locul la DIICOT ar fi descoperit că de la camera probelor lipsesc bani și bunuri. Povestea este mai complicată. Niște traficanți de droguri ar fi reclamat că niște sume de bani și bunuri confiscate la percheziții nu le-ar fi aparținut sau nu proveneau din traficul de droguri așa că au cerut returnarea. Cum DIICOT se pare că a intenționat să le dea traficanților aceste valori înapoi, le-au căutat la camera dovezilor dar, susțin ei, nu le-au mai găsit. În urma verificărilor interne s-a constat că probele dispărute proveneau din dosare instrumentate de același procuror, procurorul Cristea, așa că a urmat o plângere penală iar DNA a deschis un dosar. Iar dosarul a fost trimis spre dreaptă judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorul a ales să se apere singur dar a primit avocat din oficiu

Sarcina de a împărți dreptatea în acesta cauză a revenit completului de 3 judecători condus de Hermina Iancu, în calitate de președinte, secondată de colegele sale, Cristina Eleni Marcu și Elena Barbu. Cu ocazia ultimului termen dinaintea vacanței judecătorești, au fost programați pentru audiere șase martori, toți polițiști de la BCCO, adică polițiștii care efectuează activitatea judiciară pentru DIICOT. Inculpatul, fostul procuror Cristea, a ales să se reprezinte singur însă, din motive procedurale, are repartizat un avocat din oficiu, pe avocata Elena Păunescu.

Martorii, polițiști de la BCCO, au venit ca la nuntă

Înainte de a vă povesti cum a decurs ședința de judecată și audierea martorilor, vă mărturisesc că am ajuns la acest proces cu o opinie preconcepută. Aflasem despre procurorul Cristea că este arogant, că are probleme de igienă și alte chestii care mă făcuseră să vin convins că trebuie să-l înfierez, cel puțin cât l-au înfierat procurorii DNA.

În realitate, am descoperit un om simplu, despre care n-ai fi zis că a fost un temut procuror antidrog, cu o activitate de 25 de ani. În timpul ședinței de judecată l-am văzut de câteva ori cu lacrimi în ochi.  Înalt, slab, adus de spate, cu părul alb, tuns scurt. Aș fi zis că are spre 60 de ani, dar mi-a spus că abia împlinește 50. Îmbrăcat simplu, dar decent. O cămașă gri, pantaloni negri, pantofi tot negri și o geantă pe umăr.

Mi-a atras atenția că atunci când a intrat în curte la Înalta Curte, s-a oprit la ghișeul jandarmului și i-a arătat actul de identitate, spunându-i unde merge. Nimeni nu face acest gest când intră în curtea Înaltei Curți. El a făcut-o, nu din necunoaștere, pentru că era la al șaselea termen de judecată în aceeași clădire, ci din respect pentru instituție. Ceea ce nu se poate spune despre cei șase martori, polițiștii care au fost chemați ca martori, care au intrat în instituție hăhăind ca la nuntă. Dar nu insist pentru că nu vreau să vă influențez lectura.

Polițiștii s-au așezat în prima bancă destinată avocaților

Cum am mai spus, cei șase martori, polițiștii, au venit la instanța supremă ca la nuntă. Erau trei bărbați și trei femei și au intrat discutând în gura mare, râzând, gesticulând. Când au intrat în sala de judecată s-au așezat în prima bancă, cea destinată avocaților. Acest gest a generat o discuție aprinsă între martorii polițiști și avocata Păunescu, cea care îl reprezintă din oficiu pe fostul procuror Cristea. Vă spun de la început, eu nu o să-l numesc “procurorul păcănele” până când instanță nu va decide că a jucat banii traficanților de droguri la păcănele. Revenind, la pauza dictată de instanță, între avocata Păunescu și polițiști a izbucnit o ceartă. Avocata i-a apostrofat că s-au așezat în banca avocaților, ei au răspuns că sunt comisari șefi și stau unde vor ei.

O polițistă grăbită a cerut să fie luată peste rând la audiere

Conform listei de audiere a martorilor, exista o ordine însă unul dintre martori a cerut audierea cu prioritate pentru că se grăbește. Judecătoarea Hermina Iancu, i-a încuviințat. Martorul a fost o polițistă. Blondă, dichisită. Acum este ofițer, pe atunci când lucra cu procurorul Cristea, era agent. Nici la Craiova nu mai lucrează, s-a transferat la BCCO Pitești. Martora se numește Mihaela Negreanu și a mai dat două declarații în timpul urmării penale, una la DNA și una la SIIJ. Și le menține pe amândouă. Blondă cu șuvițe platinate tunsă scurt. A venit îmbrăcată în jeans deschiși și sacou crem, iar în picioare avea ghete de vară albe. Genul de divă, despre care ai fi jurat că e orice numai polițistă nu.

Instanța o întreabă despre o anumită percheziție dintr-un dosar pe droguri. Povestește că a participat  și că își amintește. Nu își mai amintește despre sumele confiscate, dar mărturisește că banii ridicați la percheziție se înregistrau cu serie și număr doar dacă era vorba despre valută. Leii nu. Mai povestește care era uzanța din DIICOT Craiova. Șeful de echipă de la BCCO, polițistul adică, ducea procurorului toate cele ridicate de la infractori.

Bunurile se sigilau, banii nu. Se predau procurorului de caz fără vreun act de predare-primire între cei doi. Doar se depunea procesul verbal de percheziție și bunurile confiscate. Ea nu a fost de față la vreo predare, dar a auzit de la colegi cum se face. Nu a auzit nici de bani sustrași  din probe până când a fost chemată la audieri la DNA. Tot atunci a aflat că procurorul Cristea era jucător la păcănele. Nu știe cine i-a spus dar știe că așa se vorbea. Polițista mai povestește că după ce s-a mutat la BCCO Pitești și a văzut cum se lucrează acolo, și-a dat seama că la Craiova se făcea ceva greșit. Predarea probelor de la polițiști la procurori ar fi trebuit să se facă cu un act de predare primire, dar abia la Pitești a aflat că așa era corect să se facă. La Craiova se lăsau probele pur și simplu la procuror și gata. După ce și-a terminat declarația, polițista a stat să o citească și să o semneze. A ieșit grăbită, pentru că așa spusese, că vrea să fie audiată prima pentru că are o urgență.

Martora grăbită a zăbovit vreo 20 de minute ca să le spună celorlalți ce vot fi întrebați  și ce a răspuns ea

Am ieșit după martoră cu gândul să schimb două vorbe cu ea și să-i fac o poză în perimetrul autorizat de conducerea Înaltei Curți pentru ca jurnaliștii să fotografieze sau să filmeze. Ea s-a oprit lângă ceilalți martori care erau așezați pe băncuțele de la intrarea în sala de judecată. Nu părea să se mai grăbească. A stat aproximativ 20 de minute cu ceilalți martori și le-a povestit ce a fost întrebată și ce a răspuns. Când a ieșit am întrebat-o dacă e procedural ce a făcut ea, mai ales că știe exact cum merge treaba cu legea la audierea martorilor. A bâjbâit ceva, că nu poate să vorbească cu presa, că nu are voie, după care a ieșit în mare grabă din curtea instituției.

Polițistul pensionar, martor și naș al denunțătorului, a auzit dar nu știe de unde

În timp ce eu încercam să vorbesc cu polițista, în sală intrase un alt martor. Un polițist  care acum era pensionar. Îl cheamă Boris Barbu și este fost ofițer judiciarist la BCCO specializat pe spălare de bani și combaterea terorismului. Mi s-a părut cam zeflemitor. Într-un schimb de replici cu președinta instanței, judecătoarea Hermina Iancu i se adresează cu numele unui alt ofițer, care fusese audiat data trecură și care, se pare că e denunțător al inculpatului.

“Nu-i problemă, e finul meu”, i-a replicat polițistul pensionar. Și acest martor povestește cum se făcea predarea banilor. Și bunurilor de la percheziții. Fără să fie numărați, fără proces verbal. Se predau și atât. Confirmă că plicurile cu bani confiscați nu se sigilau, ci doar plicurile cu bunuri, ceasuri, bijuterii. Și el spune că a aflat despre pasiunea pentru păcănele a procurorului numai la audierile de la DNA. A mai declarat că știa el de la alții că procurorul Cristea cerea bani cu împrumut. Când a venit rândul părților să pună întrebări martorului, inculpatul i-a adresat o întrebare. “ Să spună martorul măcar un coleg care a zis că eu jucam la păcănele, pentru că eu în viața mea nu am jucat la păcănele”, a cerut Cristea. “Efectiv nu-mi amintesc”, a răspuns martorul. “Să spun un om de la care am luat împrumut și nu am restituit banii”, mai cere inculpatul. “Nu mai știu, dar așa am auzit”, mai răspunde rezervistul Boris Barbu zâmbind superior.

Încă un martor care a depus mărturie pe informații din auzite

A venit rândul altei polițiste, Cristina Trașcă, să depună mărturie. Și ea ca și prima martoră, dichisită, țițirită, de nu ai fi zis că-i polițistă. Nu a lucrat direct cu procurorul Cristea, dar a fost ofițer de sprijin pe la niște percheziții la traficanții de droguri. Confirmă ce mai auzisem până acum. Că banii se puneau în plic, că dacă era valută se înregistra pe serii, dacă erau lei românești se puteau la grămadă, că bijuteriile și alte bunuri se sigilau și toate se predau procurorului. De fapt ea nici măcar nu știe cum se predau, deoarece rolul ei se oprea la ofițerul de caz, care le prelua și le ducea procurorului. Dar a auzit și ea cum mergea treaba. Așa cum tot din auzite știa că procurorul Cristea juca la păcănele și cerea bani cu împrumut. Confirmă însă că s-a schimbat ceva în DIICOT Craiova și anume că probele se predau procurorului cu proces verba, că banii se numără la predare și totul se face pe semnătură. Înainte nu se făcea așa, cum am mai spus.

Polițista Politic spune că procurorii nu numărau banii aduși ca probe ci îi credeau pe cuvânt pe polițiști

Al patrulea martor a fost tot o polițistă. Se numește Maria Daniela Politic. Nu este nimic politic dar așa o cheamă pe numele de familie, Politic. Este agent principal la BCCO  antidrog și a lucrat cu procurorul Cristea. Și ea povestește despre practicile de la DIICOT Craiova. Probele se predau fără nicio dovadă iar procurorii nu stăteau să numere banii din plicuri. Îi credeau pe cuvânt pe polițiști. Sumele se regăseau în procesul verbal de percheziție, scriptic.

Instanța vrea să știe dacă exista măcar o copie a procesului verbal de percheziție care rămânea în copie la polițiștii de la BCCO. “Nu se făcea așa ceva”, mărturisește martora. Și ea susține ce au declarat colegii ei și anume că nu se știa despre dispariția probelor, banii, bunuri, până au fost chemați la DNA. Acolo li s-a spus și li s-a indicat cine ar fi hoțul. Despre lipsa filei din procesul verbal a auzit tot la audieri la DNA. Ea nici nu mai lucra când s-a întâmplat, fiind în concediu de maternitate sau creșterea copilului. Despre fila aia știa șeful ei, denunțătorul, un șef de echipă din DIICOT. Din câte am înțeles, tot acest polițist a adus o copie a filei care lipsea din dosar, cu toate că ei, polițiștii, nu făceau copii la procesele verbale.

Martorii au vorbit între ei chiar dacă judecătorii le-au cerut să nu o facă

Când mai erau doi martori de audiat, instanța a decis să se facă o scurtă pauză. Cu această ocazie a atras atenția martorilor audiați să nu stea în contact cu martorii ce urma să fie audiați. De fapt, așa se întâmplase până atunci. Jandarmii nu au luat măsuri pentru că nu s-au organizat, om în sală, om pe hol la martori, așa cum se procedează când sunt audiați mai mulți martori. Polițistul care urma să fie audiat, martorul numărul cinci, a început să vocifereze.

“Adică cum să nu vorbim între noi? Păi suntem colegi, cine ne interzice să vorbim?”, se înfoia acesta pe hol. Am aflat că era un șef notoriu al poliției doljene, care ocupase funcții și mai ocupa. A fost șef adjunct al poliției Craiova, șef la SCCO Gorj și alte funcții. Zicea că este cel mai vechi ofițer de la BCCO Craiova și că a lucrat de-a lungul timpului pe trafic de persoane și antidrog. Tot el s-a certat și cu avocata Elena Păunescu. Aceasta i-a reproșat că atunci când au intrat în sală, s-au așzat pe locul avocaților iar el i-a răspuns că e comisar șef și stă unde vrea. Îl cheamă Mihai Braloștițianu și e comisar șef la BCCO Craiova.

Polițiștii de la BCCO Craiova raportau și la IGPR despre bunurile confiscate în timpul perchezițiilor

Când s-a reluat ședința de judecată, comisarul șef Braloștițianu a venit la microfon. Am remarcat o aroganță pe care nu am mai întâlnit-o la vreun martor audiat la Înalta Curte. Întrebat de instanță, acesta îl laudă pe procurorul Cristea pentru profesionalism, povestește cum a lucrat de bine cu inculpatul până în 2017, atunci când a început urmărirea penală împotriva procurorului și a aflat că acesta fura banii confiscați. Este întrebat punctual despre o anumită percheziție.

Zice că își amintește și povestește cum a fost. Banii și bunurile confiscate au fost predate de către un alt ofițer procurorului Flavius Cristea.  Spune un nume de ofițer, dar președinta instanței îl oprește. Îi atrage atenția că a declarat alt nume în timpul audierilor de la DNA. “Unul dintre ei!”, ridică vocea polițistul. Povestește despre subordonarea față de procuror în timpul urmării penale. Spune că în paralel raporta și la IGPR despre ce bani și bunuri se ridicau la percheziții.

Cu toate că nu ar fi avut voie să facă acest lucru în timp ce ancheta era în curs, deoarece se afla în directă coordonare a procurorului de caz, iar activitățile judiciariștilor sunt secrete. Polițistul spune că așa le cerea conducerea Poliției Române, să le comunice ce sume de bani și bunuri găseau și confiscau în timpul perchezițiilor. Audierea atinge momente diverse,  inclusiv predarea banilor și bunurilor obținute din percheziții.

Cu toate că a fost șef prin Poliția Craiova, martorul nu a fost agreat de procurorul Cristea

Interogatoriul judecătoresc ajunge la momentul procurorului Cristea. “Era de notorietate că procurorul Cristea practica jocuri de noroc. Eu nu cunosc alt procuror care să își declare câștigurile de la pariuri sportive în declarația de avere”, susține polițistul Braloștițianu. Au urmat minute întregi de dispute între inculpat și martor. La un moment dat martorul polițist povestește că în biroul procurorului Cristea, monitoarele calculatoarelor de serviciu  erau pe site-uri de pariuri sportive.

“A văzut martorul conturile mele de pariuri online de jocuri de noroc?”, întreabă inculpatul. “Da, dar nu…”, începe să se justifice martorul. Zice că i-a povestit un coleg. Urmează alte bălmăjeli din partea polițistului. Intervine și inculpatul cu o întrebare. “De câte ori v-am desemnat eu ofițer judiciarist de caz în dosarele mele, domnule Bralostițianu?”, vine întrebarea inculpatului. “Nu știu, dar se poate verifica în arhive”, răspunde polițistul. “Vă spun eu, niciodată!”, îi dă replica fostul procuror. Cei doi, polițistul martor și procurorul inculpat, au continuat disputa în fața instanței.

“Nu era weekend să nu mă sune să-mi ceară bani cu împrumut. I-am spus că eu am trei copii și el are salariul triplu față de al meu”, povestește polițistul despre fostul procuror. “Să vă trăiască copiii!”, îi urează președinta Hermina Iancu. “Dar i-ați dat vreodată bani cu împrumut?”, vrea să știe judecătoarea. “Mulțumesc, acum am 4 copii. Eu nu i-am dat bani cu împrumut, dar am auzit că i-au dat alții și și i-au recuperat foarte greu”, spune polițistul.  În final și acest martor confirmă că modul de predare a probelor s-a schimbat la DIICOT Craiova, dar abia după ce s-a descoperit dispariția sumelor de bani și a bunurilor puse în cârca procurorului Cristea.

Ultimul martor spune că i-a dat procurorului vreo 250 de lei cu împrumut dar i-a primit înapoi

Al șaselea martor este tot un ofițer de poliție. Se numește Dorinel Chiriac, este comisar șef și lucrează la BCCO Craiova din 2006, la combaterea traficului de persoane. Pentru cei de la antidrog a lucrat doar ca ofițer de sprijin, în special la percheziții. Povestește că nu a participat niciodată la predarea banilor către procuror pentru că el nu avea aceste atribuții.

Despre pasiunea pentru jocuri de noroc a procurorului Cristea, martorul declară că a auzit de la alți colegi abia când procurorul plecase din DIICOT, dar nu știe ce fel de jocuri proctica. Inculpatul s-a ridicat nervos și s-a îndreptat spre microfon. “Doamna președinte, să spună de la ce colegi a aflat, să dea un nume!”, a cerut acesta. “Nu știu cine mi-a spus dar colegii vorbeau despre asta. De la ei am aflat și că procurorul Cristea își trecea în declarația de avere câștigurile de la pariuri sportive, dar eu nu am văzut cu ochii mei”, răspunde comisarul șef. “Să spună martorul dacă a auzit și despre colegi de-ai lui, polițiști, care puneau bilete la pariuri sportive ca și mine”, cere inculpatul însă judecătoarea Hermina Iancu respinge întrebarea. Mai spune polițistul martor că el i-a dat bani cu împrumut procurorului, vreo 250 de lei pe care i-a primit înapoi, nu imediat dar i-a primit. Știe că și alți colegi i-ar mai fi dat fostului procuror împrumuturi, tot așa, sume mici, dar nu a auzit pe careva care să nu își fi primit înapoi.

Audierea s-a terminat după cel de-al șaselea martor. Următorul termen acordat de instanță este 9 septembrie, după vacanța judecătorească.

Procurorul Flavius Cristea îl blestemă pe cel care a lansat zvonul că el ar juca la păcănele

În timp ce polițiștii care au depus mărturie plecau discutând veseli, l-am abordat pe fostul procuror. Auzisem că este arogant și că nu a vorbit niciodată cu presa, dar mi-am încercat norocul. L-am întrebat despre modul de predare a banilor din DIICOT Craiova. “Dacă nu număra nimeni banii la predare, așa cum au spus martorii, era posibil ca în procesul verbal de percheziție să fie trecută o sumă, dar în plic să fie mai puțini bani?”, am vrut eu să știu.

“Vă dați seama că eu nu vă pot da un răspuns. Eu nu pot să acuz pe nimeni”, mi-a răspuns Cristea. Apoi mi-a spus că mă știe de la televizor și că îi par un jurnalist obiectiv. Așa că a mai schimbat câteva vorbe cu mine. Așa am aflat că are 50 de ani și că a jucat fotbal în tinerețe. Nu a ajuns să facă performanță pentru că părinții îl puneau să se țină de școală, să învețe carte. Îmi recunoaște că fiind pasionat de fotbal joacă la pariuri sportive însă sume mici, câteva sute de lei. “Să-l bată Dumnezeu pe ăla care a zis că am jucat eu la păcănele! Niciodată, niciodată nu am jucat la păcănele. Să-l bată Dumnezeu pe ăla care a lansat vorba asta”, îmi spune cu năduf. “Am avut numai probleme din cauza minciunilor din presă. M-am despărțit și de nevastă…”, îmi mărturisește acesta în timp ce ochii i se umezesc.

Procurorul inculpat admite că dosarul lui ar putea fi o răzbunare, chiar politică, dar nu vrea încă să vorbească despre asta

Printre altele mi-a mai spus că a lucrat 25 de ani ca procuror, iar din 2005 a promovat în DIICOT. Acum e suspendat și nu are pensie specială cum s-ar fi spus. “Nu am nimic, nici pensie normală. Mă ajută fratele meu, părinții mei până s-o termina cu povestea asta”, mi se destăinuie Flavius Cristea.

L-am întrebat dacă a lucrat la vreun dosar cu nume grele, poate din politică, iar acum i se plătește o poliță. Îmi spune că a lucrat la dosare grele inclusiv cu nume din politică. “E cineva care a fost în anturajul unui președinte de țară mulți ani de zile. Nu vreau să mă băgați la mijloc. Am anchetat niște apropiați de-ai lui. El a fost în sală la procese…”, îmi răspunde. Mi-a confirmat râzând numele personajului. L-am întrebat dacă cei anchetați și trimiși în judecată erau pentru droguri. “Nu, pe altceva. E mai complicat, nu pot să vorbesc acum despre asta”, mi-a răspuns Cristea. I-am lăsat numărul de telefon, în caz că va putea să povestească despre caz. Ne-am despărțit cu o strângere de mână însă mi-am propus să nu aștept să mă sune el, ci să încep o investigație jurnalistică, mai ales că vine vara și instanțele intră în vacanță.