Evacuare cu gaze lacrimogene în Cluj. O locuinţă socială, scena luptelor. Video

Evacuare cu gaze lacrimogene în Cluj. O locuinţă socială, scena luptelor. Video

Activiștii din Cluj au reacţionat după ce jandarmii solicitaţi să intervină la o evacuare a unei locuinţe sociale au folosit gazele lacrimogene.

Evacuare cu gaze lacrimogene în Cluj. O locuinţă socială, scena luptelor. Nu doar Jandarmeria a fost acuzată pentru intervenţia brutală, ci şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

Activiștii au criticat modul în care a fost pregătită evacuarea forțată a unei familii de 11 persoane. Cei vizaţi de autorităţile locale ocupau o locuință socială pe strada Meșterul Manole nr.2. Totodată, cei care au asistat la scenele dramatice au dezvăluit că jandarmii au folosit gazele lacrimogene și împotriva copiilor.

Evacuare cu gaze lacrimogene în Cluj

„Azi 20 mai 2021, 11 persoane au fost evacuate forțat din locuințe sociale de pe str. Meșterul Manole, nr 2, din Cluj. Jandarmeria a dat cu spray, inclusiv în copii. Clujeni. Dar ție, clujene, asta nu ți se poate întâmpla, așa-i? Că tu ești cu actele mai în regulă, cu creditul mai la zi și toate alea. Legea te păzește.

Ne puteți urmări și pe Google News

Dar când ieși pe stradă, în jurul tău se înalță Clujul Imobiliarilor Tunari. Hotelul Coșciugul, Hotelul Cristian, Blocul peste Trotuar, Pădurea Petruită sunt doar câteva exemple. Pe aceeași lege. Întreabă-te câți de pe lista țepelor de milioane de euro trase doar în ultimii 10 ani în Municipiul Cluj-Napoca au luat șpray lacrimogen în ochi.

Apoi du-te și plătește-ți cu încredere dările. În orașul lui Next Level”, a arătat activistul Szakats Isvan pe grupul Clujul Civic.

La rândul său, activistul George Zamfir de la inițiativa Căși Sociale a comentat: „Procesul a început în 2012, sentința a fost în 2013. Dosarul executorului e din 2015. Iar oamenii spun că nu au primit somație, ceea ce trebuie transmis cu 8 zile înainte, ci doar o informare pe 18 mai prin care li se solicită să fie acolo pe 20 mai, ora 8:00, altfel evacuarea se desfășoară în lipsa lor.”

Procesul a început în 2012, sentința a fost în 2013

Activistul Adrian Dohotaru a fost scandalizat în urma acestor scene: „Îmi e greață. 11 persoane au fost evacuate forțat din locuințe sociale de pe str. Meșterul Manole, nr 2, din Cluj. Jandarmeria a dat cu spray, inclusiv în copii.

Îmi e greață nu doar pentru că autoritățile locale nu au prevenit evacuarea, ci îmi e greață fizic. Am o senzație de vomă de la spray, iar eu eram afară, nu înăuntru, când rezidenții au inhalat spray și scoși cu forța din locuința de vreo 20 de metri pătrați în care locuiau.

Ei se mută acum în vecini la rudele lor, unde sunt alți 10. O să stea vreo douăzeci claie peste grămadă, fiecare are un metru pătrat. Nu discut acum legalitatea evacuării. Sunt două aspecte: unul legat de legalitatea ordinului de evacuare, care ar trebui să se prescrie după 3 ani, din ce am înțeles.

Brutalitatea intervenției Jandarmeriei

Altul e legat de brutalitatea intervenției jandarmeriei. Procesul primăriei la adresa familiei a început în 2012, sentința s-a dat în 2013. Dosarul executorului e din 2015. Iar oamenii spun că nu au primit somație, ceea ce trebuie transmis cu 8 zile înainte, ci doar o informare pe 18 mai prin care li se solicită să fie acolo pe 20 mai, ora 8:00, altfel evacuarea se desfășoară în lipsa lor.

Familia stătea informal în locuințe sociale goale. În 2013, primăria a intentat un proces împotriva lor, în 2015 s-a dat sentința. În tot timpul acesta, primăria a cerut ca familia să părăsească locuința fără a oferi alternative pentru o familie care nu se poate descurca la prețurile pieței imobiliare din Cluj. Nu puteau nici depune dosar pentru locuință socială pentru că nu erau eligibili pentru că au ocupat o locuință abuziv.

Familie evacuată, locuinţă goală de un an şi jumătate

Altă familie a fost evacuată tot din același imobil, iar de un an jumătate, acea locuință a rămas goală, la fel se va întâmpla și aici, semn că Primăria renunță la locuințele sociale de pe strada Meșterul Manole, cedând presiunii dezvoltării imobiliare, mai ales că rezidenții mutați recent vor ca oamenii să fie evacuați, întrucât nu corespund standardelor lor de locuire decentă.

Ce putea să facă primăria? Să mărească stocul de locuințe publice. Să ajute cu subvenții de chirie un program care funcționează catastrofic. Să asiste această familie ca să iasă din sărăcie, nu să o evacueze.

Primăria să trimită Direcția de asistență socială nu doar acum ci de mai demult, a trimis jandarmeria, poliția locală, executorii, direcția patrimoniu, servicii în care Primăria, pe banii contribuabililor, investește de zeci de ori mai mult, față de asistență socială.

Lipsa investițiilor într-un stat social se va vedea în câțiva ani, poate decenii, când autoritățile vor investi și mai mult într-un stat polițienesc pentru că nu vom avea stat social, care are grijă de cetățenii săi.”

Această situaţie a fost înregistrată în contextul în care asociațiile din Cluj militează de mai mulţi ani pentru implicarea PMCJ, care ar trebui să mărească numărul locuințelor sociale din oraș. În plus, aceleaşi autorităţi locale ar trebuie să rezolve problema comunităților de romi și a persoanelor sărace din Cluj.