Elevii, supărați că „Educația pentru sănătate” rămâne opțională și anul viitor

Elevii, supărați că „Educația pentru sănătate” rămâne opțională și anul viitor

Deși studiile arată că avem o problemă de sănătate la copii din cauza alimentației și mame mult prea tinere, disciplina „Educație pentru sănătate” nu devine obligatorie

Avem copii obezi sau supraponderali care mănâncă alimente grase și nu fac sport. Între 10 și 15% dintre copii și adolescenți se află în această situație considerată alarmantă de către medici. Totodată, de ani buni, suntem în topul european la numărul de nașteri în rândul adolescentelor. Potrivit ultimei statistici făcută publică de Ministerul Sănătății, anul trecut 19.000 de tinere cu vârste până în 19 ani au născut, 662 dintre ele înainte să împlinească vârsta de 15 ani.

Aceste realități dureroase i-au determinat pe medici, și nu doar pe ei, să ceară cu insistență Ministerului Sănătății măsuri concrete pentru schimbarea situației. Recent, ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a solicitat ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, introducerea obligatorie în școli a studierii disciplinei „Educație pentru sănătate”. Cum discuțiile referitoare la optimizarea studierii acestei materii în școlile publice bat pasul pe loc în acest moment, sunt puține șanse ca acest lucru să se întâmple din toamnă.

Nutriția sănătoasă, la clasele primare

Materia „Educație pentru sănătate” a fost introdusă încă din 2004 - parte a ofertei de curriculum la decizia școlii. Datele Ministerului Educației arată că anul școlar trecut materia a fost studiată de peste un milion de elevi, fiind pe primul loc în topul preferințelor școlarilor, la nivel național. Numărul profesorilor care predau la clasă este de circa 5.800, potrivit aceleiași surse.

Materia este structurată pe module, din clasa I până în clasa a XII-a, domeniile abordate fiind: anatomia, igiena, sănătatea alimentației, sănătatea mediului, activitatea și odihna, prevenirea consumului de substanțe toxice, sănătatea mentală, sănătatea reproducerii și a familiei, violența, accidentele, valorile umanitare.

De exemplu, programa prevede pentru modulul „Sănătatea alimentației” ca temele abordate să se refere la piramida alimentelor, nutriție sănătoasă, rolul vitaminelor în organism, protecția consumatorului, activitate și odihnă. Elevilor din clase primare li se explică de câte tipuri sunt alimentele, ce înseamnă termenul de valabilitate, care sunt regulile de păstrare a acestora, ce rol au vitaminele în organism și care sunt consecințele excesului de dulciuri.

Consiliul Național al Elevilor și Consiliul Tineretului din România cer Parlamentului și Președinției să ia măsuri

Sănătatea reproducerii

Unul din modulele de mare interes pentru elevi este cel care se referă la sănătatea reproducerii. Începând cu clasa a VI-a programa prevede livrarea de informații către elevi referitoare la modificările intervenite la pubertate, despre comportamente sexuale responsabile, despre debutul vieții sexuale și riscurile legate de sarcină sau de transmitere a bolilor venerice.

Programa este foarte bună, apreciază Borbala Koo, director executiv al Societății de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală, doar că, din informațiile pe care le avem noi, temele legate de educația sexuală sunt evitate. Ministerul Educației nu are date referitoare la acest subiect pentru că, mai spune Borbala Koo, tematica abordată trebuie raportată doar la inspectoratele școlare.

La rândul lor, reprezentanții elevilor se plâng de lipsă de informații avizate. „O problemă pe care am identificat- o în rândul colegilor mei este lipsa de informare științifică, verificată și concretă. Introducerea orelor de educație sexuală obiectivă, neutră, cu informații, sondaje, statistici profesioniste și relevante nu poate decât să elimine o parte din confuziile cu care se confruntă elevii în ziua de astăzi”, spune Horia Onița, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Ce spune tineretul

Reprezentanții Consiliului Tineretului din România (CTR) au cerut cu insistență ministerelor Sănătății, Educației și Tineretului accelerarea introducerii măsurilor privind educația despre sexualitate și sănătatea reproducerii în școlile publice, măsuri regăsite și în Strategia națională de sănătate 2014-2020, dar și în Strategia națională pentru politici de tineret 2015-2020. Mihai Dragoș, șeful CTR, afirmă că trebuie făcut ceva la nivelul politicilor publice pentru reducerea nașterilor în rândul adolescentelor. „Nu susținem neapărat introducerea unor ore exclusiv de educație sexuală, însă vrem să ne asigurăm că aceste informații ajung la tineri. Pe lângă informații este nevoie și de formarea unor atitudini corecte pe partea de contracepție și siguranță, împotriva bolilor cu transmitere sexuală”, explică Mihai Dragoș. CTR va cere Parlamentului și Președinției să ia măsuri, rapid.