Şase elevi de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ din Bucureşti au fost premiaţi de NASA pentru proiectele unor aeronave ale viitorului. Deocamdată, liceenii nu au bani să ajungă în Statele Unite pentru a-şi ridica diplomele.

Se numesc Ioana, Anda, Luca, Radu, Cătălin şi Cosmin şi sunt în clasa a IX-a la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu“ din Capitală. La sfârşitul anului trecut, împreună cu alţi colegi de la clasa a IX-a D, s-au împărţit în echipe şi au început să pună idei cap la cap, pentru un concurs propus de NASA liceenilor din toată lumea: un avion care să fie băgat în producţie peste 50 de ani şi care să funcţioneze după rigorile ecologice ale viitorului.

Săptămâna trecută, liceenii au primit şi marea veste: echipa formată din Ioana Ferariu, Anda Vlădoiu şi Luca Ilieşiu a ocupat locul I, iar cea din care au făcut parte Radu Iordache, Cătălin Munteanu-Ene şi Cosmin Ion a luat menţiune. O altă elevă româncă - Alexandra Iordă- chescu, de la Liceul Teoretic „Ovidius“ din Constanţa - a fost a treia în competiţia individuală. În total, au participat peste 140 de elevi din 15 ţări, iar lucrările au fost evaluate de ingineri NASA.

O aeronavă ieftină şi ecologică

Experţii au venit şi cu pretenţii. „Trebuia să fie un avion prietenos cu mediul. Ni s-a mai cerut să nu avem costuri foarte mari. Noi am calculat totul la un buget de 150 de milioane de euro. Am ales să construim avionul pe module, produse în fabrici separate, fiecare ţară participantă urmând să se ocupe de o anumită componentă, pentru a reduce costurile“, explică Luca. Avionul - al cărui proiect a fost finalizat în martie de echipa câştigătoare - are formă triunghiulară, capacitate de aproximativ 1.000 de călători, iar corpul este integrat pe aripi. „Se numeşte X- 54 CS. Consumă hidrogen lichid, emisiile fiind astfel reduse la zero. Mai mult, produce oxigen şi purifică aerul. De asemenea, învelişul are structura unei mingi de golf, pentru anularea turbulenţelor“, mai spune băiatul.

Ar vedea avionul echipei sale în zbor dacă s-ar găsi bani pentru proiectări riguroase. Deocamdată, nu sunt fonduri nici măcar pentru deplasarea în Statele Unite, de unde trebuie să-şi ridice diplomele şi, din acest motiv, caută sponsori. Colegii americani sunt privilegiaţi din acest punct de vedere: pe lângă premii de câte 1.500 de dolari, la secţiunile dedicate lor, vor merge într-o tabără gratuită, la unul dintre sediile Agenţiei.

Entuziasm american şi rigoare românească

Coordonatorul proiectelor, profesoara de fizică Ioana Stoica, este şi diriginta celor şase elevi. A început colaborarea cu agenţia americană în vara anului trecut, când a făcut o vizită acolo. „Se merge foarte mult pe creativitate, există bineînţeles şi o bază materială foarte serioasă. Mi-ar plăcea să îmbinăm entuziasmul pe care l-am văzut acolo cu rigoarea noastră“, spune profesoara.

Chiar în zilele următoare, elevii clasei a IX-a D le vor trimite inginerilor NASA alte proiecte. În cadrul unuia dintre ele au analizat - pe baza unor fotografii făcute de o sondă spaţială - eventuala existenţă a unor urme de apă pe suprafaţa planetei Marte.

OPTIMISM

„Nu sunt pierduţi pentru România“

Profesoara Ioana Stoica este de 10 ani la „Vianu“ şi nu mai ţine de mult numărul olimpicilor pregătiţi. Mulţi dintre ei - inclusiv fiul său - au ales să facă facultatea în Statele Unite. Asta nu trebuie însă să sperie, spune ea, întrucât relaţia lor cu România nu se întrerupe. „Nu cred că aceşti tineri sunt pierduţi pentru România, e o lume deschisă. Unii se vor întoarce în ţară. Şi cu ceilalţi putem să colaborăm în continuare, chiar dacă rămân acolo. Păstrăm întotdeauna contactul cu ei“, precizează Ioana Stoica.