Educaţia, Cenuşăreasa din povestea bugetarilor

Educaţia, Cenuşăreasa din povestea bugetarilor

Profesorii susţin că, şi în baza noii grile, rămân cu cele mai mici salarii din sectorul bugetar. Debutanţii ar putea primi însă ceva în plus.

Salariile debutanţilor din Educaţie ar putea fi majorate în baza noii grile de salarizare, iar profesorii universitari cu performanţe ar putea fi recompensaţi cu un spor de excelenţă academică, înlocuitorul vechiului spor de doctorat de 15%. Acestea au fost concluziile discuţiilor purtate ieri la Ministerul Muncii.

O formă finală a proiectului privind salarizarea personalului bugetar ar putea fi gata însă abia mâine, potrivit ministrului Ioan Botiş.

Salariile şefilor, plafonate

La finalul discuţiilor, ministrul educaţiei, Daniel Funeriu, a precizat că s-a propus atât creşterea coeficienţilor pentru cadrele didactice care intră în sistem, cât şi plafonarea salariilor primite de cei aflaţi în funcţii de conducere.

Funeriu a explicat că a militat pentru ca profesorii să fie primii care să revină la "parametri normali, atunci când România va reveni la parametri normali", pentru că "au demonstrat că România se poate baza pe ei".

Însă liderii sindicali din învăţământ s-au declarat nemulţumiţi de salariile pe care profesorii ar urma să le primească dacă se vor păstra actualele grile în legea salarizării unitare.

"Suntem ultimii în rândul bugetarilor, am rămas Cenuşăreasa sistemului, profesorii au cel mai mic coeficient mediu de salarizare din grilă", a spus liderul Federaţiei Alma Mater, Anton Hadăr.

Potrivit acestuia, profesorii apar în ultimele grile negociate cu un coeficient mediu de salarizare de 2,97, adică un salariu mediu de aproape 1.800 de lei, în timp ce în administraţia publică media este de 3,15 (în jur de 1.900 de lei), în sănătate, salariul mediu ar fi de aproape 2.000 de lei, iar în "top" s-ar afla bugetarii din justiţie, cu un salariu mediu de peste 3.000 de lei.

Spor pentru performanţă

De altfel, şi prim-vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hancescu, a declarat că peste 150.000 de profesori au un coeficient de ierarhizare de 3, echivalentul a aproximativ 1.800 de lei, ceea ce arată că " cel mai prost remunerate sunt cadrele didactice".

Sindicaliştii susţin că a existat, totuşi, o deschidere din partea oficialilor Ministerului Muncii privind creşterea coeficienţilor pentru cadrele didactice aflate la început de carieră, care acum au un salariu apropiat de acela al necalificaţilor, susţine Hancescu.

Aceştia au şi speranţa că sporul de doctorat de 15%, care a fost eliminat, ar putea fi înlocuit cu unul de "excelenţă academică", acordat profesorilor performanţi. Însă, pentru a deveni realitate, aceste promisiuni trebuie să fie introduse în legea salarizării bugetarilor.

PROTESTE

Profesorii cer salarii mai mari şi dezbateri pe legea educaţiei

Câteva zeci de cadre didactice au protestat şi ieri în faţa Ministerului Educaţiei, nemulţumite de Legea educaţiei şi de cea a salarizării unitare. Profesorii s-au declarat jigniţi şi de faptul că ministrul Daniel Funeriu refuză dialogul cu ei. Protestele de stradă au fost declanşate joi, în aceeaşi zi în care angajaţii de la Finanţe au oprit lucrul pentru a-şi recupera stimulentele.

Acţiunea cadrelor didactice din Capitală a continuat şi vineri, când li s-au alăturat şi profesori din alte judeţe. Aceştia au reluat protestul ieri-dimineaţă, la ora 9.00, după ce liderii sindicali le-au cerut să meargă acasă în weekend.

Principala nemulţumire a profesorilor este legată de decizia guvernului de a trece Legea educaţiei naţionale prin răspundere guvernamentală, şi nu prin dezbatere parlamentară. Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au decis ieri ca asumarea să aibă loc pe 28 octombrie.

Ne puteți urmări și pe Google News