Mai sunt câteva săptămâni până la alegeri. Sondajele par încremenite. 50 la sută USL, 23 la sută PDL, 10 la sută PPDD, o situaţie neschimbată de la alegerile locale încoace.
Mica lovitură de stat dată pentru înlăturarea lui Băsescu n-a reuşit, dar asta n-a făcut decât să repună procentele în situaţia de mai sus. Cu alte cuvinte, USL pare câştigatorul detaşat al alegerilor parlamentare, deci vom avea un nou guvern PSD-PNL plus Voiculescu şi Oprea, poate tot Ponta ca prim-ministru, un Parlament dominat de Zgonea, Fenechiu et co., cu turele de încălzire televizate ale lui Antonescu. Pe această ipoteză îşi construiesc strategii uselişti tactica pentru campania electorală. Numai că adversarul lor devine din ce în ce mai puternic! Şi este unul foarte greu de bătut cu armele propagandei clasice, metoda de împărţire a electoratului în pro şi anti Băsescu fiind inutilă. Pentru că marea problemă a USL o constituie România Reală. România în care şomajul creşte alarmant, preţurile au luat-o razna, iar semne de revigorare a economiei nu avem. Poate că nu li se pare relevant faptul că avem o benzină extraordinar de scumpă, că plătim diverse comisioane la credite numai din cauza instabilităţii politice, că investitorii nu se înghesuie la privatizări, ba chiar fug de România unde văd cu ochii. De multe ori am auzit diverşi analişti-teoreticieni pe la televizor spunând că timpul scurt până la alegeri va face ca deteriorarea economiei să nu aibă efecte electorale. O replică naivă, care demontează ruperea de realitate. Ştirile proaste circulă îngrozitor de repede, facturile ce trebuie plătite au efect instantaneu, iar banii scoşi din buzunar pentru 10 litri de benzină sau un coş umplut la supermarket te împing imediat spre o concluzie politică. Citiţi în ultimele sondaje rezultatele privind direcţia în care merge ţara şi o să vedeţi peste 80 la sută din români spunând că suntem pe un drum greşit. Procente similare cu cele ale guvernului Boc în ultimele luni de existenţă. Aceeaşi lipsă de speranţă şi neîncredere o regăsim la toate întrebările care au legătură cu România Reală. Numai procentele politice par îngheţate, dar pentru cât timp? Problemele USL nu se opresc aici. Prăbuşirea lui Crin Antonescu, peste 10 procente pierdute în ultimele săptămâni, a determinat conducerea PNL să facă simulări pe colegii pentru a vedea unde poate candida preşedintele partidului în Bucureşti, fără riscuri. Deocamdată nu au un răspuns, întrucât rezultatele sondajelor indică aceeaşi tendinţă de scădere a popularităţii PNL în Capitală. În cazul lui Antonescu s-a văzut imediat că Regele era gol! Din figura adolescentină rebelă care ne propunea Revoluţia Bunului-Simţ a rămas doar un individ ahtiat după Putere, partener de mişmaşuri politice cu Voiculescu şi Dogaru, senator fără prezenţă şi liberal fără idei economice. Un Antonescu ce devine o piatră de moară nu numai pentru USL, ba chiar şi pentru liberali. Sunt convins că Antonescu este un om rezolvat din punct de vedere financiar, legăturile sale cu Grupul de la Monaco şi aportul săptămânal dezinteresat al lui Fenechiu fiind garanţia unei bătrâneţi liniştite, fără nevoia unei pensii. USL trebuie să se prezinte în alegeri drept fată mare, numai bună de măritat. Numai că România Reală este un sat mare în care vorbele rele circulă repede. Cazul Oltchim, în care Dan Diaconescu a batjocorit o întreagă structură de profesionişti în ale privatizării, este simptomatic. Cu excepţia PCC, nici un partener serios nu a vrut să preia Oltchim în ciuda declaraţiilor optimiste ale premierului. Dacă adăugăm şi dispariţia combinatului de la Câmpia Turzii, zonă monoindustrială, sau faptul că uzina de la Piteşti a vândut doar 50 de Dacii într-o lună, avem imaginea României Reale. USL se duce în jos, iar acest lucru nimeni nu-l mai poate schimba, nici măcar achiziţionarea din China a unui himen nou, trimis urgent, par avion. Aceeaşi lipsă de speranţă şi neîncredere o regăsim la toate întrebările care au legătură cu România Reală. Numai procentele politice par îngheţate, dar pentru cât timp?
Recomandările noastre
