Ce facem cu ţiganii români?" - este întrebarea ultimelor zile.
Presa franceză, italiană şi cea din ţară au publicat ample articole despre problemele pe care le ridică romii şi exodul lor spre ţări ale căror comunităţi au început să fie acut deranjate de comportamentul acestora. Reacţiile românilor le-am (re-re)văzut în comentariile articolelor publicate pe site-uri. Sunt dure şi pline de ură la adresa ţiganilor, ca-ntotdeauna, din motive discutate si para-discutate în spaţiul public: infracţionalitate şi lipsă de educaţie, pericol şi neadaptare la regulile sociale. Cu acest bagaj, zecile de mii de romi care au împânzit Europa ne fac de râs ca naţie, iar turiştii români sau cei ce muncesc în străinătate simt pe pielea lor consecinţele etichetării etnice. Atacul unei familii de ţigani asupra unor biciclişti canadieni, cu scopul de a-i jefui, incident petrecut într-o comună din judeţul Sălaj, a venit ca un corolar la toată vâlva ce s-a făcut în jurul vizitei ministrului de interne francez. A dovedit (încă o dată) că poliţiştii nu-şi prea fac treaba în weekend, că-s prea împăciuitori atunci când e vorba de ţigani, iar primarul e lipsit de iniţiativă comunitară. Am auzit-o pe primăriţă jeluindu- se în microfonul unui reporter, relatând că familiile de romi au cai şi porci pe care-i bagă la hrană pe pământurile românilor, că romii nu-şi trimit copiii la şcoală, dar şi că organele de poliţie din comună şi de la judeţ nu o ajută suficient. Dar ea o fi făcut ceva pentru comunitatea romă? Soluţiile de integrare şi de civilizare sunt, în primul rând, în mâinile administraţiilor locale din orice colţ de ţară. Acestea trebuie să coopteze ong-uri ale romilor cu care să dezvolte proiecte şi programe specifice. Şi chiar să o facă! Altminteri, totul e pierdut, şi bani şi demnitate. Am destule argumente ca să arăt că se poate schimba ceva dacă se vrea, fiindcă am văzut multe ca ziarist. Mă opresc doar la un singur exemplu, la o comunitate cu rezonanţă: comuna Clejani. Populaţie preponderant romă, care coabitează în linişte cu românii. "Vinovat" de aceasta e, în mare parte, primarul. Nu-i mare filozofie, doar că primarul Florin Nedelea a folosit banii ca să-i înveţe şi pe romi să trăiască după legi. Infracţionalitatea e scăzută. A refăcut, la standarde mai bune decât cele de la oraş, toate cele patru şcoli din satele comunei şi urmăreşte cu atenţie ca elevii romi să vină la şcoală. Şi vin cu toţii, fiindcă în şcoală e cald, au wc-ul ca în filmele de la televizor şi nu în fundul curţii, au apă caldă la robinet şi mâncare - cornul şi laptele plus mere. Părinţii îi trimit fiindcă altfel rămân fără alocaţia lunară. Tot primarul îi pune la muncă pe tineri şi adulţi. Pe cei asistaţi social îi obligă să cureţe comuna, altfel nu îşi primesc banii, pe cei fără serviciu sau care nu-s lăutari, îi integrează în diverse programe ale ong-urilor ca să înveţe să-şi câştige cumva pâinea. De curând, chiar Damian Drăghici, acum consilier al premierului Ponta pe problemele romilor, a decis să înfiinţeze acolo o şcoală de muzică şi ateliere de lucru pentru meserii. Peste toate este primarul - el gestionează educaţia, integrarea, problemele apărute între etnii, iar poliţia şi jandarmii s-au impus ca oameni ai legii. Astea-s soluţii, că de împuşcat nu-i putem împuşca oricât ne-ar enerva! Primarul gestionează educaţia, integrarea, problemele apărute între etnii, iar poliţia şi jandarmii trebuie să se impună ca oameni ai legii
Recomandările noastre
