O telenovelă continuă. Care până acum i-a adus bani şi puncte de rating, iar de acum înainte îi va aduce voturi. Propulsându-l în rândul primelor trei partide ale ţări, după un model electoral pe care l-am mai văzut în anul 2000.
Poate că mulţi dintre dumneavoastră nu-şi mai amintesc, dar atunci PRM-ul lui Vadim Tudor a luat peste 20 la sută din voturi exploatând aceeaşi scârbă faţă de clasa politică şi lipsă de speranţă în viitor. Acum 12 ani, C.V.T. apărea seară de seară la OTV, invitat de Dan Diaconescu, şi lansa toate acuzaţiile posibile şi imposibile din televiziunea- garsonieră. Făcând audienţă şi culegând voturi. Cred că atunci a fost o perioadă-şcoală pentru realizatorul TV, care a învăţat de la un maestru cum poate fi exploatată prostia omenească. Acum, aceşti oameni au un nou personaj mesianic: Dan Diaconescu. Transformat din teleast-investigator în investitor strategic, Dan Diaconescu joacă într-o comedie al cărei scenariu l-a scris după tipicul căutării Elodiei. Numai că, de această dată, miza a devenit cadavrul Oltchim, căruia i se caută criminalul. Previzibil, acesta va fi actuala clasă politică. De la Videanu până la Ponta, toţi vor fi transformaţi în făptuitori, vinovaţi de falimentarea unei "perle" a industriei româneşti. Fluturarea unui extras de cont care are toate premisele să fie fals contribuie la suspansul situaţiei. Simulacrul negocierilor de la Ministerul Economiei dă credibilitate unei imense manipulări, iar sârguinţa serioasă cu care televiziunile de ştiri îl urmează pe Diaconescu de la aeroport la bancă, de la bancă la vila unde mănâncă, de la masă la salonul de masaj, de la salonul de masaj la minister, construieşte un imens semn de întrebare: şi dacă Dan Diaconescu are 45 de milioane de euro? Exact ce şi-a dorit! Arta manipulării promovată de Dan Diaconescu pleacă de la un eveniment cu caracter fantastic (DD cumpără Oltchim), trece prin etapele victimizării (depunerea cererii cu 5 min. întârziere acceptată de autorităţi, urmărirea sa de către SIE prin Europa şamd) şi ajunge la construirea acestui semn de întrebare. Subliniat de Diaconescu în maniera slinoasă a lui Caţavencu: Toată Planeta este interesată de Oltchim! Un joc abil, care nu ţine cont de realitatea dură din Râmnicu- Vâlcea, de speranţele a mii de oameni sau de perspectivele economice. Reacţia Guvernului a fost, ca de obicei, tâmpo-blegoasă. Tratându- l pe Dan Diaconescu cu seriozitate şi neimpunând niciun filtru financiar substanţial în selecţia ofertelor, i-au dat posibiltatea să facă, timp de o săptămână, campanie electorală la un preţ fără concurenţă - 130.000 de euro. Ce s-au gândit mai-marii ţării? Că au o situaţiei de tip win-win. Fie îi rup gâtul electoral lui Diaconescu demonstrând că este un palavragiu, fie îl transformă în al doilea partid al ţării, în dauna PDL. O judecată copilăroasă, plină de un cinism politic care nu avea ce căuta în privatizarea Oltchim. Un amestec de hoţie, manipulare şi mahalagism care ne face să înţelegem că perspectivele României sunt din ce în ce mai colorate în vişiniu. Iar în curând se vor înnegri. De-abia atunci artizanii acestei golănii vor putea să scrie cu litere de aur: România = OTV. Planeta este interesată de Oltchim! Un joc abil, care nu ţine cont de realitatea dură din Râmnicu -Vâlcea. Reacţia Guvernului a fost, ca de obicei, tâmpo-blegoasă.
Recomandările noastre
