Dobrogea, povestea revenirii la România

Dobrogea, povestea revenirii la România

Dobrogea, povestea revenirii la România. La 14 noiembrie 1878, Dobrogea devenea teritoriu oficial românesc, după 471 de ani de ocupație otomană.

Dobrogea nu avea așezări prea strălucite la malul Mării Negre cum ne-am aștepta. Tulcea, poartă dunăreană, Babadagul și Silistra erau mai răsărite. Silistra și Babadag erau centre de sangeac (district militar otoman), iar Pașa stătea la Silistra. Kustenge era un orășel depărtat de port și mica fortăreață distrusă la 1829.

Dobrogea a fost luată de ruși ca parte a despăgubirii de război

În fapt, la San Stefano și Berlin, cele două tratate de pace care au pus capăt conflictului ruso-turc din 1877-1878, Rusia a vrut Dobrogea de la otomani s-o folosească drept monedă de schimb pentru Sudul Basarabiei. România a fost nevoită să accepte. Dar oare ce avea Dobrogea? Spre deosebire de Țara Românească și Moldova, unde căile ferate se construiau încă, Dobrogea avea de la 1860, o linie fucțională între Cernavodă și Constanța.

Românii din ținutul dintre Dunăre și Mare  erau destul de puțini, raportat la populația greacă, musulumană, evreiască și bulgărească. Bulgarii circulau liberi între Tulcea și Razgrad de exemplu. Pentru ei, unirea Dobrogei cu România a însemnat o lovitură iar frontiera dobrogeană a fost o provocare româno-bulgară.

Dobrogea și Carol I

Dobrogea a fost unită sub sceptrul Principelui Carol I care va rosti și o proclamație cu ocazia Unirii din 14 noiembrie. Politicienii români realizau faptul că România își consolida accesul la Mare și avea un debușeu pentru împroprietărirea țăranilor din zonele unde nu era pământ suficient.

Carol va patrona construirea Podului de la Cernavodă, va da bani pentru falimentara afacere Hallier de modernizare a Portului Constanța. Regina Elisabeta va da numele ei, bulevardului care mergea spre Faleza Cazinoului. Constanța începea să se europenizeze. Românii, mai ales muscelenii veneau în Dobrogea.

Mihai Eminescu, dezamăgit de ținutul dintre Dunăre și Mare

Mihai Eminescu nu era de acord cu revenirea acestei regiuni istorice la România. El considera că era o zonă sălbăticită care va fi civilizată de români ca să fie răpită de ruși. Considera că Basarabia de Sud era o comoară în raport cu noul teritoriu. Evident, i se poate ierta marelui poet această afirmație pentru că mulți nu credeau în integrarea Dobrogei.

Totuși, la 1913, România se consolida în Dobrogea prin preluarea Cadrilaterului. Vechiul pământ românesc revenit la patria mamă se va dezvolta spectaculos în deceniile care au urmat Unirii cu România.

Ne puteți urmări și pe Google News