Mogulul Dan Voiculescu află astăzi dacă va fi eliberat sau dacă va executa cei 10 ani de închisoare primiți în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetare Alimentară.

Deși condamnarea pri mită de mogul este definitivă, Voiculescu este la un pas de rejudecarea acestui dosar după ce a apelat la o cale extraordinară de atac: „Contestație în anulare”. Asta deși nu au apărut probe noi la dosar, iar cazul se judecă la aceeași instanță.

Cum s-a ajuns în această situație ne explică avocatul Cristian Ene. „Pentru a fi admisă în principiu, o contestație în anulare trebuie să îndeplinească una din șase condiții: dacă cel condamnat nu a fost citat în ultima fază a judecății, dacă nu a avut avocat, dacă judecătorii se aflau în stare de incompatibilitate etc. În cazul Voiculescu, judecătorii au considerat, probabil, că magistrații care au judecat cazul ICA au fost incompatibili, așa că au admis, în principiu, contestația”, consideră Ene. Din experiența sa, procentul de admitere a acestei căi extraordinare de atac, care presupune eliberarea condamnatului și rejudecarea cazului, este de sub 2%. „Asta pentru că, sunt foarte rare cazurile când se încalcă drepturile fundamentale ale inculpaților. În 15 ani de profesie am avut numai trei situații de admitere a contestației în anulare. Au fost atunci niște greșeli clare. Șansele de reușită sunt identice cu ale unui câștig la loterie”, a completat Ene. Apărătorul consideră că cei cărora li s-a respins deja cererile au invocat, probabil, alte situații și „nu au convins instanța să le analizeze pe fond contestațiile”.

Lupașcu vrea rejudecare

În cazul lui Dan Voiculescu totul a pornit de la judecătorii Dan Lupașcu și Viorica Costiniu, cei care au admis „în principiu”, pe 15 octombrie 2014, judecarea contestației pe fond. Pe 13 decembrie, completul format din Dan Lupașcu și Isabelle Tocan, cea care a înlocuit-o pe Costiniu, nu a căzut de acord pe acest dosar. Lupașcu vrea rejudecarea cazului, Tocan vrea menținerea condamnării lui Voiculescu. Astăzi, o a treia judecătoare, Corina Dăescu, va înclina balanța.

Chiar în cazul condamnaților din dosarul ICA, hotărârile judecătorilor pe admiterea „în principiu” a acestor contestații au fost contradictorii. O parte dintre cei condamnați trag speranța că procesul lor se va rejudeca și că vor fi eliberați, alții au pus punct judecății, cererile lor fiind respinse definitiv.

În prima categorie se află Voiculescu și Sorin Pantiș. Contestațiile lor în anulare au fost acceptate, pe 15 octombrie, de judecătorii Lupașcu și Costiniu. Pantiș are o condamnare de 7 ani. În cazul ambilor, decizia va fi luată de același complet de divergență: Lupașcu, Tocan și Dăescu. Un alt „norocos” este Corneliu Popa, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS). Pe 8 decembrie anul trecut, judecătorii Bogdan- Florin Voinescu și Daniel Donțete au admis „în principiu” contestația. Popa a fost condamnat la 8 ani de închisoare în dosarul privatizării ICA. Următorul termen a fost stabilit pentru 13 ianuarie 2015.

Flavius-Adrian Pop a fost condamnat la 5 ani de detenție cu executare. A contestat decizia definitivă și cererea i-a fost admisă „în principiu”, pe 4 noiembrie 2014, de judecătorii Bogdan -Florin Voinescu și Victor Voinea. Următorul termen a fost stabilit pentru 13 ianuarie.

Craiu: „Ești un nenorocit patetic”

Mihai Craiu, fost director general al trustului Intact, a răspuns dur la criticile din închisoare ale lui Voiculescu. „Nu mi-am ascuns niciodată lupta împotriva ta și am spus tot timpul adevarul: ești doar un nenorocit patetic din cauza cărora stau în pușcărie mulți oameni, deși doar tu - autorul de mână lungă- ar trebui să zaci acolo”, arată fostul partener de afaceri al lui Voiculescu.

El continuă: „Cum să-i spui tu Cameluței că i-ai donat acțiunile grupului numai pentru a nu plăti impozitele legale aferente unui contract de vânzare de acțiuni? Donația având caracter revocabil, puteai oricând să-i iei Cameliei înapoi cadoul tău dacă televiziunile tale și Cameluța ar fi făcut figuri, iar natura a reglat lucrurile și donația ți-a fost revocată de statul român pe principiul confiscării extinse. Ești doar un nemernic mitoman, ticălos de profesie …ești generația ta pierdută și pe care nimeni nu vrea să o regăsească”, îi răspunde Mihai Craiu. Replica vine în contextul în care, cu o zi înainte, Voiculescu își acuza fostul partener de afaceri că este acolitul dușmanilor săi politici și că, împreună cu Sorin Oancea și Dan Andronic, va fi judecat „de Dumnezeu și de justiție”.

Contradicțiile magistraților în contestațiile în anulare

Vlad Săvulescu, fost director al Direcției Privatizare a ADS, a fost condamnat la 6 ani de închisoare. Și în cazul său a fost admisă „de principiu” contestația în anulare. Pe 10 decembrie 2014, doi dintre judecătorii Viorica Costiniu, Daniel Donțete și Luchian Constantinescu au votat pentru admiterea „în principiu” a contestației. Următorul termen este stabilit pentru 21 ianuarie 2015.

Gheorghe Sin, fost membru în adunarea generală a acționarilor a ICA București și condamnat la o pedeapsă de 4 ani de închisoare cu suspendare a atacat decizia definitivă și, pe 28 noiembrie 2014, Curtea de Apel București i-a respins, definitiv, contestația în anulare.

La fel a pățit Gheorghe Mencinicopschi, nutriționistul preferat al lui Dan Voiculescu și fost director general al ICA. El a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani închisoare. Pe 1 octombrie anul trecut, contestația în anulare depusă de el nu a fost admisă nici măcar „în principiu”, fiind respinsă definitiv.

Avocații GRIVCO, compania înființată de Dan Voiculescu, au făcut contestație în anulare față de decizia Curții de Apel care a condamnat firma la plata unui prejudiciu de 60 milioane de euro. Pe 15 octombrie, cererea a fost respinsă ca inadmisibilă. În aceeași zi, unei alte firme implicată în spălarea de bani de la privatizarea ICA, Companiei de Cercetări Aplicative și Investiții, i s-a respins contestația în anulare ca inadmisibilă.

Alte cazuri celebre

În alte cazuri celebre, dosarele Rompetrol sau Rafo, aceeași Curte de Apel a luat în discuție mai multe contestații în anulare. Cererile depuse de Toader Găurean, Sorin Pantiș și Victor Eros au fost respinse ca inadmisibile.

Cazuri celebre de complete de divergență

Magistrații care fac parte din completele de judecată nu cad de acord de fiecare dată când vine vorba de luat o decizie. În aceste situații, intervine un al treilea judecător care inclină decisiv balanța. „Evenimentul zilei” a identificat două cazuri mediatizate în care a fost necesară intervenția altui judecător pentru a se lua o decizie.

În martie 2014, la Curtea de Apel Pitești s-a luat decizia de eliberare din arest a polițistului Cristian Cioacă (foto), cu „scorul” de 2 la 1. Judecatorii Gheorghe Diaconu, Anda Mihaela Pluteanu și Elena Minodora Rusu au făcut parte din completul de divergență care a judecat cererea de revocare a arestării preventive a polițistului Cristian Cioacă. Diaconu, împreună cu Pluteanu, au considerat că Cioacă trebuie, după un an și trei luni să iasă din arest preventiv. Nu aceeași părere a avut-o judecătoarea Elena Mi nodora Rusu Ulterior, Cioacă a fost condamnat la 22 de ani închisoare pentru uciderea avocatei Elodia Ghinescu.

În mai 2013, judecătoarea Camelia Bogdan s-a aflat în complet de di vergență pe când judeca dosarul lui Gheorghe Copos (foto), Loteria 1. Ea a propus ca procesul să continue cu avocați din oficiu. În final ea a fost îndepărtată din dosar. Colegul său, Gheorghe-Tudorel Zgondea, nu a fost de acord și s-a ajuns la complet de divergență, iar Camelia Bogdan a fost îndepărtată din dosar.