Niciodată UDMR nu s-a manifestat atât de vehement și deschis împotriva statului român ca în ultima perioadă. Unul dintre motivele pentru care maghiarii s-au pus în fruntea unei campanii de amploare pentru contracarea împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire este refuzul de a fi cooptați la guvernare.

De la înființarea sa, în martie 1990, UDMR a strălucit prin abilitatea politică de a-și atinge țintele politice, ajungând să fie numită „partidulbalama”, care pendula după interes dintr-o tabără într-alta, contribuind la formarea guvernului sau, dimpotrivă, la dărâmarea acestuia. În ceea ce privește țelul său primordial, obținerea autonomiei pe criterii etnice, Uniunea a știut să se folosească de formațiuni maghiare radicale mai mici, precum Partidul Civic Maghiar (PCM), Consiliul Național Secuiesc (CNS) sau Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), pentru a face figură de „moderați”.

Surpriza

Or, declarațiile și acțiunile din ultima perioadă ale UDMR, personal ale liderului său, Kelemen Hunor, de o vehemență neobișnuită la adresa Centenarului Marii Uniri, care va avea loc la 1 Decembrie 2018, sunt cu totul neobișnuite. „În ajunul Centenarului, România nu va avea multe realizări de prezentat (...) în afară de faptul că, de o sută de ani, această țară există”, afirma liderul UDMR săptămâ- na trecută, pentru publicația clujeană în limba maghiară Szabadzag. Cu doar un an – doi în urmă, o astfel de declarație era de neconceput.

Răzbunarea

Evident, apropierea centenarului evenimentelor de la 1918 și al Trianonului are importanța sa în această radicalizare. Și teama că, dacă nu înăsprește accentele antiromânești, UDMR ar putea pierde teren în maghiarime în fața lui Tökes și compania, după cum ne-au declarat sursele noastre din Uniune. Însă poate că cel mai important motiv al acestei atitudini războinice îl constituie eșecul de a intra la guvernare, după căderea cabinetului Grindeanu. Atunci, Liviu Dragnea ar fost tentat să coopteze UDMR în guvernul Tudose, pentru a-și asigura o majoritate mai confortabilă, însă scandalul stârnit de repunerea pe tapet a Statului Minorităților l-a făcut pe liderul PSD să dea înapoi. Un afront de neiertat pentru UDMR. De aceea, Kelemen Hunor și echipa sa au decis să treacă la represalii care să servească partidelor „românești” drept lecție pentru viitor. Și au pus la cale o adevărată campanie anti-Centenar.

Astfel, Hunor a anunțat că UDMR va demara, în 2018, proiectul „O mie de ani în Ardeal, o sută în România”, care va presupune organizarea de „conferințe științifice” (coordonate de „istorici” și „specialiști”), lansarea de cărți și publicații despre contribuțiile etnicilor maghiari la evoluția Transilvaniei, dar și – atenție! – organizarea de evenimente în vederea „celebrării eroilor maghiari din 1918”. „Vom încerca să explicăm cine suntem noi, pentru că sunt foarte multe percepții greșite și prejudecăți legate de noi, pe care societatea româ- nească le-a creat în decursul istoriei”, a spus el. Ofensiva UDMR a fost lansată la finalul săptămânii trecute, printr-un interviu-fluviu acordat de Kelemen publicației de limba maghiară Szabadsag. ro de la Cluj. De notat că Hunor și-a ales cu atenție momentul ieșirii la rampă – chiar înaintea comemorării centenarului bătăliei de la Mărășești.

UDMR vrea să „reformuleze” istoria României

Potrivit liderului UDMR, proiectul „O mie de ani în Ardeal, o sută în România” pregătește o serie de așa-numite „conferințe istorice”. „Considerăm că trebuie să organizăm conferințe științifice în care acești o sută de ani să fie analizați, diseminați, dezbătuți de istorici și specialiști, să înțelegem, să reanalizăm și reformulăm tot ce s-a întâmplat, ceea ce poate desigur fi reformulat în astfel de ocazii”, a anunțat Hunor.

Publicații de partid

Conferințele „istoricilor” și „specialiștilor” UDMR vor fi sin cronizate cu lansarea unor pu blicații de partid, care vor sublinia rolul etnicilor maghiari în evoluția Transilvaniei și a României, de parcă ar fi două entități teritoriale distincte! „În același timp pregătim publicații prin care arătăm cu ce am contribuit noi, ce am făcut, cu ce am contribuit în ultimii o sută de ani în evoluția Ardealului, a României – în toate domeniile suntem creatori de valori pe care dorim să le prezentăm”, a spus Hunor.

Despre regenerarea fricilor

De asemenea, el a fost de părere că, în lipsa unor soluții reale, „fricile” maghiarilor și ale românilor amenință să se „regenereze” mai intens decât în trecut. „Sunt sigur că dacă statul roman nu ar fi încercat, în ultimii o sută de ani, în mod permanent și deschis să asimileze minoritățile și să lichideze orice nu este român, atunci generația de astăzi s-ar poziționa altfel față de acest subiect. Dar pentru că între cele două războaie mondiale și sub regimul Ceaușescu această intenție a fost una neechivocă, iar după 1989, deseori s-a putut sesiza acest scop neexprimat expres, este evident că se regenerează fricile: românilor le este frică că noi vrem să rupem Ardealul, iar maghiarii se tem că românii vor să ne ia identitatea etnică. Evident că aceste frici se ancorează în trecut și în viitor și nu văd posibilitățile prin care am putea să schimbăm ceva în mod fundamental”, a conchis Hunor.

Cultul „eroilor” anti-români

Potrivit surselor EVZ, UDMR va organiza (de-a lungul anului 2018) mai multe evenimente de „celebrare” a așa-zișilor eroi din preajma Trianonului. Toate aceste activități concertate vor accentua, în mod inevitabil, tensiunile din secuime. Totodată, după ce a trâmbițat intenția de a dinamita Centenarul Marii Uniri prin demararea unor evenimente cu un pronunțat caracter advers, Kelemen Hunor le-a transmis românilor că etnicii magniari vor trata cu indiferență comemorările programate pentru anul viitor. „Românii trebuie să înțeleagă că nu vom putea și nici nu vom dori să sărbătorim evenimentele de la 1918. Acesta ar fi bine să fie un moment al înțelegerii și al respectului reciproc (...) Evaluarea anului 1918 nu s-a schimbat în ultimii o sută de ani în interiorul celor două comunități. Nici maghiarii nu gândesc altfel despre 1918 și despre cei o sută de ani, și nici românii, iar această realitate nu se va prea schimba în lunile următoare”, a avertizat Hunor.

Ironiile acide ale lui Marko Bela: „Oare are România ce sărbători?”

La Congresul UDMR din 13 mai 2017, fostul președinte al formațiunii maghiare, Marko Bela, a ținut un discurs cu multiple ironii la adresa românilor. „Oare în 2018 ce o să sărbătorească românii? Oare are România ce sărbători (...)? Ce o să sărbătorească majoritatea românească anul viitor, împreună cu noi sau fără noi? Multe mii de kilometri de autostrăzi? Dar nu există! Rețea modernă de cale ferată? Nici asta nu există! Sau mai multe milioane de cetățeni care pleacă din fața mizeriei de acasă? Nici pentru asta nu putem să sărbătorim! Democrația parlamentară deplină să o sărbătorim? Poate statul de drept care este în ruine?”, a spus Marko Bela la tribuna din Zalău. El a adăugat că, în același timp, ca membru în majoritatea guvernărilor post-decembriste, UDMR este și el părtaș la această situație și că ironia pe care a afișat-o este și o „autocritică” a maghiarilor.

Consecințe politice în 2019

Din cauza radicalizării retoricii ultranaționaliste a UDMR – în condițiile apropierii Centenarului Marii Uniri, dar și a alegerilor prezidențiale din 2019, când toți aspiranții autohtoni vor poza în mari patrioți –, este exclus ca Uniunea să intre cu miniștri la guvernare într-un viitor apropiat, dar va negocia la sânge orice eventual sprijin solicitat de coaliția PSD-ALDE (slăbită de excluderi, demisii și neînțelegeri interne).

Izolarea UDMR

Totodată, cel puțin până după viitorul scrutin prezidențial, sunt excluse alianțele politice oficiale cu UDMR, astfel de mariaje presupunând, în mod inevitabil, ample probleme de imagine. Nici PNL (în pofida apartenenței comune la PPE) nu va opera nici cea mai mică apropiere de UDMR, cu atât mai mult cu cât a evitat o colaborare și de-a lungul anului electoral 2016, când i-a rivalizat pe primarii udemeriști din Ardeal. De asemenea, lansarea partidului Pro-România (care își asumă o doctrină de centru cu accente patriotice) ar putea accentua tensiunile programate de UDMR, în condițiile în care din noua formațiune vor face parte și extremiștii de la „Forța Națională”.

FOTO: Aflat în această vară într-o vizită oficială în Harghita și Covasna, președintele Klaus Iohannis a primit un steag secuiesc, moment în care a răspuns gestului oferind tricolorul românesc

Problema lui Iohannis

În perspectiva anului electoral 2019, președintele Klaus Iohannis nu este favorizat absolut deloc de ațâțarea disputelor cu caracter naționalist, întrucât majoritatea sociologilor au susținut că „Neamțul” a beneficiat, în 2014, și de sprijinul electoral al etnicilor maghiari din Transilvania, sprijin pe care ar putea să-l piardă, în 2019, în funcție de prestația pe care o va avea în anul Centenarului Marii Uniri.

Drama ungurească

Ungaria a pierdut în 1920, prin Tratatul de la Trianon, 72% din teritoriu și 63% din populație în favoarea altor state naționale formate după Primul Război Mondial: Româ- nia, Slovacia, Ucraina, Serbia, Croația. „Trebuie să fie anul doliului 2018. Din punctul nostru de vedere, este anul doliului în România și dacă se pune un steag tricolor pentru sărbătoare, trebuie pus și un steag negru”, a spus deputatul UDMR Kulcsar Terza Jozsef pe 22 iunie.