Decizie definitivă în cazul Potra. Mercenarul rămâne în arest. Fiul și nepotul, în arest la domiciliu

Horațiu Potra. Sursa foto: INQUAM/Mălina Norocea

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)a decis miercuri ca Horațiu Potra să rămână în arest preventiv, iar fiul și nepotul său să fie în continuare plasați în arest la domiciliu. Instanța supremă a respins contestațiile formulate de cei trei împotriva unei hotărâri pronunțate anterior de Curtea de Apel București.

Judecătorii ICCJ au respins, ca nefondate, contestațiile depuse de Alexandru Potra, Dorian Potra și Horațiu Potra împotriva încheierii din 3 februarie a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București – Secția a II-a penală, în dosarul nr. 6008/2/2025/a1.10.

Prin aceeași decizie, instanța a dispus ca fiecare dintre cei trei contestatori să plătească suma de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Hotărârea este definitivă.

Decizia Curții de Apel din 3 februarie

În 3 februarie, Curtea de Apel București a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de Horațiu Potra și a menținut măsura până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile.

În același timp, instanța a menținut măsura arestului la domiciliu pentru Dorian Potra și Alexandru-Cosmin Potra, apreciind că aceasta este legală și temeinică.

Tot atunci, Curtea de Apel București a respins solicitarea lui Dorian Potra de încetare a obligației de a nu comunica cu Horațiu Potra.

Horațiu Potra a fost prins în Dubai în luna septembrie. El și-a exprimat acordul pentru a fi adus în România, ceea ce a permis derularea rapidă a procedurilor. În lipsa acestui acord, procedura ar fi putut dura mai mult, în condițiile în care nu există un tratat de extrădare între România și Emiratele Arabe Unite. În 20 noiembrie 2025, Potra a fost adus în țară împreună cu fiul și nepotul său.

Dosarul Potra. Trimiterea în judecată și acuzațiile

Horațiu Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Președinție Călin Georgescuși alți 20 de inculpați. Procurorii îi acuză că ar fi comis infracțiuni grave în scopul destabilizării României.

Potrivit rechizitoriului, în contextul hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale, în dimineața de 7 decembrie 2024 Călin Georgescu s-ar fi întâlnit, la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov, „în condiții de clandestinitate”, cu Horațiu Potra.

Anchetatorii arată că Potra acționa în zone de conflict internațional și desfășura activități de recrutare și instruire paramilitară. În rechizitoriu se menționează că acesta l-ar fi susținut pe Georgescu atât în timpul campaniei electorale, cât și anterior, în pregătirea acesteia.

Planul lui Potra, descris de procurori

Procurorii susțin că la întâlnirea de la Ciolpani ar fi fost discutat un plan potrivit căruia Potra și persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfășoare „acțiuni violente cu caracter subversiv”, cu scopul de a deturna manifestațiile pașnice din acel moment.

„Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, se arată în documentele citate de anchetatori.

De asemenea, procurorii susțin că, prin acțiuni precum contactarea liderului unei organizații radical-naționaliste și transmiterea unui îndemn „alarmist și potențial manipulator” susținătorilor săi privind continuarea votului, Călin Georgescu ar fi întreținut și consolidat „rezoluția infracțională” a lui Potra.

Grupul paramilitar

Anchetatorii mai arată că Horațiu Potra ar fi constituit un grup paramilitar format din 21 de persoane, coordonat de el, care ar fi urmat să se deplaseze cu șapte mașini spre București pentru a declanșa proteste împotriva autorităților statului. Aceste manifestații ar fi urmat să fie deturnate în „acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă” atribuită lui Călin Georgescu, în scopul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al reconfigurării ordinii constituționale, cu afectarea siguranței naționale.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au instituit filtre în zonele Balotești–Săftica (județul Ilfov), Mănești și Cornești (județul Dâmbovița), precum și în Capitală. În urma controalelor efectuate asupra autovehiculelor oprite, au fost descoperite cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lamă lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, boxuri, topoare și cozi de topor, pistoale, precum și materiale pirotehnice din categoria celor cu potențial ridicat de explozie, susceptibile să producă pagube majore, răni grave sau decese.

Stare de pericol pentru securitatea națională

În rechizitoriu, procurorii apreciază că acțiunile celor 22 de inculpați au generat o stare de pericol pentru securitatea națională, prin afectarea ordinii constituționale și a valorilor sociale care asigură exercitarea puterii de stat în condițiile legii.

Procesul se află în procedura de cameră preliminară, iar măsurile preventive au fost menținute prin decizia definitivă a Înaltei Curți.