Actualitate
DE VEGHE PRIN CÂRCIUMI. Coco?el de munte pitic pe sabie, miel bulg?resc ?i gula? cu p?linc? de pere
Secolele de domina?ie turceasc? au influen?at, vrem – nu vrem s? accept?m, gastronomia din toat? peninsula balcanic?. O interferen?? gustoas?!
Aproape toat? mâncarea din sud-estul Europei, de la greci, bulgari, sârbi, albanezi, unguri, pân? la noi, a fost contaminat? de virusul buc?t?riei turce?ti. S?rm?lu?a na?ional? o fac cu to?ii, mititeii sunt cam la fel, chifteaua pân? ?i etimologic î?i are str?moa?a în „kiofte”-aua turceasc?, iar musacaua sfârâie peste tot. Ar mai fi avut o ?ans? doar dac? nu descoperea Columb America ?i naducea porumbul în Europa. Dar a?a, str?vechea turt? de mei, de pe vremea lui ?tefan cel Mare, a fost cotropit? de m?m?liga care ?i acum ?ine sub ocupa?ie tot nordul Mediteranei pân? la Gurile Dun?rii. În ultimii zece-cinsprezece ani, românii ?i-au îmbog??it cultura culinar? cu te miri ce fine?uri ?i bazaconii ale c?ror nume, pân? în ’89, nici nu le puteau pronun?a. Dar întoarcerea la origini ne-a fost întodeauna o tr?s?tur? na?ional?. A?a c? o rait? prin crati?ele megie?ilor bulgari ?i unguri, plus un popas într-o crâ?m? boiereasc? ne aduce aminte cine suntem!
- DE VEGHE PRIN CARCIUMI. Mu?chi de vit? cu trufe, m?sline verzi pane ?i „Rulad? Tiraspol”!
La „Crama domneasc?”, a?ijderea fanario?ilor!
Na?ionali?ti, cum suntem, am poposit, mai întâi, într-o crâ?m? neao??, cu un pedigree de 300 de ani. Pe ?elari, în Centrul Vechi, un restaurant deschis abia în 1970 ?i „rebrenduit” în 2008, ad?poste?te un beci în care domnii ??rii Române?ti î?i ?ineau, la rece, vinul. „Crama Domneasc?” e ast?zi un local medium-high, în care e bine s? vii pe burta goal?.
Dac? e?ti s?tul de ve?nicul platou ??r?nesc cu ?orici, telemea, vinete ?i alte mizilicuri alegi un „Platou voievodal” cu ni?te rulade cu iz fanariot: de vit? cu crem? de babic, pui cu ardei capia, curcan ?i ou? de prepeli?? ?i pentru simadico?i: cu spanac ?i morcov.
Ba?ca brânz? de burduf ?i urd? cu m?rar. Fix 47 de lei. Mai deschizi apetitul cu ni?te jum?ri de pui picante pe care se brodeaz? perfect un rachiu de vi?ine de Bucium, Ia?i. O „Zeam? de boboc de ra??”, cu t?i?ei de cas? - de?ia neregula?i, nu din pung? - te panseaz? gastric, la numai 18 lei, pentru piesele de rezisten?? ale „Cramei”.
Când îi vezi în?ira?i pe sabie, ca m?rgelele, mai c? i-ai lua acas? pe bie?ii coco?ei de munte pitici, cop?i în cuptor ?i rumeni?i la jar. Pocnesc între m?sele ca ?oriciul de pe porcul de-abia t?iat. 47 de lei bucata ?i nici n-ai nevoie de garnitur?, iar mujdeiul parc?-?i stric? bucuria.
Dac? te mai ?ine bila ?i te hidratezi cu „Principesa Margareta”, un ro?u sec de Segarcea, de 180 de lei „fiola”, de pe a doua sabie ?i se rostogolesc ni?te coaste afumate ?i marinate, pârjolite în j?ratec, s? le dea crust?. 20 de lei por?ia ?i merg cu cartofi cop?i! Apoplexia e pe aproape, când la masa vecinilor b?t?lia se d? cu ni?te carne ?i cârn?ciori la garni??, într-o baie de gogonele murate în saramur?. Spitalul Col?ea e aproape, dac? te-ai hot?rât la o pl?cint? cu brânz? dulce, stafide ?i nuci coapte.
Dac? ceri, î?i vin la mas? cu garnitur? de colebil ?i hepatobil! M? rog, n-a fost cazul... ?ambalul lui Leonard Iordache te ajut? la o digestie rapid?. O armur? de cavaler medieval te face s? m?nânci tot, ca pe ?ia mici ?i, de pe perete, te prive?te, într-un fel, Vlad ?epe?! Hai la lupta cea mare!
„Noi ne-am câ?tigat o clientel? stabil?, de calitate, care apreciaz? mâncarea româneasc? tradi?ional?” GEORGE DUMITRESCU, „chelar”, adic? manager, la “Crama Domneasc?”
- DE VEGHE PRIN CÂRCIUMI. Ra?? fiart? ?ase ore în untur?, tocan? de molu?te ?i caviar cu votc?!
Al?turi de inima Reginei Maria
Urm?torul popas a fost la Balcic. Nu chiar pe litoralul vecinilor de la sud, ci în cel mai bun local bulg?resc din Capital?. În sensul c? e singurul. Ascuns, meschin, într-un gang, restaurantul de pe ?tefan cel Mare nr. 1 func?ioneaz?, discret, de trei ani. Astfel, în deschidere am pariat pe un rachiu de caise din Cadrilater. Cu respect, am t?b?rât pe un platou unde pe o „parlenka”, o lipie cu chimen, erau repartizate echitabil niscaiva zacusc?, salat? Sopska cu ro?ii, castrave?i, ardei copt, brânz? de oaie ras? ?i ulei de m?sline, un polonic de Snejanka – un tzatziki mai gras, o lingur? de Katak – brânz? fr?mântat?, încadrate de babic ?i Lukanka, un salam uscat de bivol. Dou? persoane, 30 de lei!
Înc? o r?chie ?i am abuzat de o ciorb? de miel, de 14 lei. Nicio leg?tur? cu bor?ul de Pa?te. Nu e acr? ?i are aspectul unei ciorbe a la Grec. Dac? era var? mergea un Tarator, o sup? rece de iaurt cu castrave?i ?i usturoi. La felul principal s-a nimerit ni?te Ciuska burek, un ardei capia ro?u copt, îmbuibat cu brânz? ?i f?cut pane. 15 lei! L-am garnisit cu ni?te Kebapce, mititeii bulg?re?ti f?r? usturoi ?i bicarbonat de sodiu.
Alegerea b?rb?teasc? a fost „Mielul Sf. Gheorghe”, fraged de c?dea carnea de pe os, dup? patru ore de z?bovit în cuptor al?turi de leu?tean, ceap? ?i usturoi verde ?i prezentat spectaculos într- o cr?ticioar?, al?turi de o garnitur? de orez compilat cu organe de miel. Scump, dar bun: 55 de lei. A alunecat la fix un pahar de Cerga, un vin ro?u sec, de pe Valea Trandafirilor, din Mun?ii Rodopi. Dou? guguloaie de înghe?at?, de cacao ?i vanilie, în crust? de biscuite ?i nuc?, pr?jite la foc iute au pus punct.
Digestia e asigurat? de un post de radio cu muzic? balcanic?. Un perete e pictat de parc? vezi marea din balconul Reginei Maria. Bulgarii m?nânc? bine. Avantajul câtorva secole de pa?alâc turcesc!
„Ideea mi-a venit dup? ce am v?zut succesul vacan?elor românilor în Bulgaria! I-am zis a?a c? acolo a fost inima Reginei Maria!”
EMIL GANCEV, patronul de la „Balcic”, n?scut la Silistra
Mur?turile vecinilor de la sud sunt doar o glum?! Adev?rata Bulgarie const? în c?rnuri!
- EXPLOZIA DIN CENTRUL ISTORIC! O distrac?ie de miliarde în inima Capitalei | VIDEO
Cum ne-au cucerit ungurii!
Tot unicat e ?i „St.George”, singura garnizoan? ungureasc? ce a rezistat în Bucure?ti. Dac? noi le-am pus opinca pe Parlament, în 1919, gula?ul lor ne pune capac în 2012, în mijlocul Centrului Istoric al Capitalei, pe strada Francez?, nr. 44. Cu maniere de husari am atacat un Vilmos, la ?ase lei cinzeaca, o p?linc? de pere, concurenta omoloagei noastre de prune.
M?nânci ?i „plângi”!
Contraatacul Chef-ului târgmure?ean Hanghel Tama? ne-a închis gura cu dou? cl?tite Hortobaghy, de 15 lei, umplute cu o toc?ni?? de pui ?i sos de paprica?. Ungurii au continuat tirul cu o piftie de porc usturoiat?, care te adoarme în bocanci. La plutonul de la masa al?turat? ni?te Camembert, pane cu sos de afine, la 27 de lei, era cât p-aci s?-i fac? pe ai no?tri s? se predea. Atunci, am atacat la baionet? direct o sup? gula? de vit?, picant?, care a întors armele pentru 15 lei. Cu aceia?i argin?i s-a vândut ?i o Halaszle, o sup? crem? din crap, somn ?i pl?tic?!
În amintirea defunctului Imperiu, o Marhaporkolt Nokeduvel, o toc?ni?? de vit? cu g?lu?te, de 33 de lei, flancat? de Birkaporkot Sztrapacsaval, din oaie, la 38 de firfirei, au lovit frontal. Unde mai pui c? asediul era completat de ni?te g?lu?te cu jum?ri ?i brânz? de burduf! Urmat de un bombardament cu un ro?u sec de Egri Bikavar. Armisti?iul s-a semnat doar când un ?al?u „Fogas a la Bakony”, venit tocmai de la Balaton, cu ceap?, ardei gras, ciuperci ?i smântân?, ne-a amenin?at cu un pre? de 14 lei suta de grame. ?i avea juma de kil! Suportul artileriei a fost o baterie de Tokaj Furminte, alb ?i sec. La St. George, prizonieri de r?zboi sunt ni?te l?utari, ?igani din Ardud, jude?ul Satu Mare, ce o ?in pe cearda?uri, la intimidare.
Între dou? cearda?uri, merge o p?linc? de pere. Dup? aia, te predai în fa?a gula?ului!
Camarazii de la masa de al?turi înc? se mai luptau cu ni?te sarmale Debretzen, cu toc?tur? de afum?tur? ?i m?rar, când noi am capitulat, definitiv, în fa?a unui par?iv atac cu ?omloi, un desant de trei pandi?panuri însiropate, cu crem? de vanilie, nuci, migdale, cacao, camuflate într-un sos de ciocolat? ?i fri?c?. Ozosep!
„Ideea e clar?... E un local de ni??. Au mai fost, da’ nu s-au ridicat la un standard...” FLORIN T?NASE, managerul de la „csarda” urban? „St. George”
Recomandările noastre
