De la tensiune arterială la lupta cu cancerul. Hidralazina ar putea opri creșterea tumorilor

De la tensiune arterială la lupta cu cancerul. Hidralazina ar putea opri creșterea tumorilorHidralazina / sursa foto: dreamstime.com

Cercetătorii care studiază hidralazina, un medicament utilizat de decenii pentru tratarea hipertensiunii arteriale, au descoperit accidental că aceasta ar putea avea efecte împotriva cancerului.

Această descoperire deschide noi perspective pentru cercetarea tratamentelor oncologice, în special pentru formele agresive de cancer cerebral.

Hidralazina a fost introdusă în practica medicală în anii 1950. Deși medicamentul a fost folosit timp de aproape 70 de ani, mecanismul său exact de acțiune a rămas neclar până recent.

„Provine dintr-o eră «pre-țintă» a descoperirii medicamentelor, când cercetătorii se bazau mai întâi pe efectele observate la pacienți și abia ulterior încercau să explice biologia din spatele lor”, a declarat Kyosuke Shishikura, medic-cercetător la Universitatea din Pennsylvania implicat în studiu, într-un comunicat de presă al universității.

Hidralazina și enzima ADO

Echipa de cercetători a identificat că hidralazina vizează o enzimă mică, dar esențială, numită 2-aminoetanotiol dioxygenază (ADO).

Această enzimă funcționează ca un senzor de oxigen la nivel celular, permițând celulelor să supraviețuiască în condiții de oxigen scăzut.

În cazul tumorilor agresive, precum glioblastomul, celulele canceroase cresc rapid, iar alimentarea cu sânge nu poate ține pasul cu nevoia de oxigen.

tumori canceroase

tumori canceroase / sursa foto: dreamstime.com

În mod normal, lipsa oxigenului ar duce la moartea celulelor, însă celulele tumorale activează sisteme de supraviețuire care le permit să continue să se dividă chiar și în condiții de hipoxie.

Una dintre aceste strategii implică enzima ADO.

„ADO este ca un clopot de alarmă care sună în momentul în care nivelul de oxigen începe să scadă”, a explicat Megan Matthews, profesor asistent la Departamentul de Chimie al Universității din Pennsylvania și cercetător în cadrul studiului.

Metodele folosite în studiu

Cercetătorii au folosit tehnici avansate pentru a analiza modul în care hidralazina se leagă de ADO. Printre acestea s-a numărat cristalografia cu raze X, o metodă care permite vizualizarea structurilor moleculare.

Analizele au arătat că hidralazina blochează funcția enzimei, ceea ce întrerupe sistemul celular de răspuns la oxigen. În cazul celulelor canceroase, acest lucru determină încetarea diviziunii celulare.

Experimentele de laborator au arătat că tratamentul cu hidralazină aplicat celulelor umane de glioblastom timp de trei zile a dus la încetarea multiplicării celulare.

Celulele au devenit mai mari și mai plate și au intrat într-o stare de „somn” permanent, denumită senescență. Deși medicamentul nu a ucis celulele direct, acesta le-a împiedicat să se răspândească și să crească.

Implicații semnificative pentru tratarea cancerelor agresive

Această descoperire are implicații semnificative pentru tratarea cancerelor agresive, cum este glioblastomul, care sunt dificil de controlat și recidivează frecvent chiar și după intervenții chirurgicale și chimioterapie, conform Memorial Sloan Kettering Cancer Center.

Memorial Sloan Kettering Cancer Center

Memorial Sloan Kettering Cancer Center / sursa foto: dreamstime.com

Fiind deja aprobat de FDA pentru tratamentul hipertensiunii, hidralazina ar putea fi reorientată pentru terapia cancerului mai rapid decât un medicament complet nou.

Totuși, cercetătorii subliniază că studiile actuale au fost efectuate doar pe celule în laborator, iar siguranța și eficacitatea tratamentului la animale și la oameni trebuie confirmate înainte de orice utilizare clinică.

Pașii următori în cercetare

Următorul obiectiv al echipei va fi testarea blocării enzimei ADO în sisteme biologice vii pentru a verifica dacă tratamentul este sigur și eficient.

Descoperirea servește ca un punct de plecare pentru reorientarea medicamentelor existente, nu reprezintă încă un tratament clinic gata de utilizare.

„Înțelegerea modului în care hidralazina acționează la nivel molecular oferă o cale spre tratamente mai sigure și mai selective”, a adăugat Matthews.

Această perspectivă ar putea facilita dezvoltarea unor terapii mai eficiente împotriva cancerelor care se adaptează rapid la lipsa de oxigen, cum este glioblastomul.

Descoperirea accidentală a hidralazinei ca inhibitor al enzimei ADO subliniază potențialul medicamentelor deja existente de a fi reorientate în tratamente oncologice.

Studiul arată că medicamente vechi, cu mecanisme neînțelese complet, pot avea noi aplicații terapeutice importante, oferind o direcție promițătoare pentru cercetarea viitoare.

Ne puteți urmări și pe Google News