Cumnatul lui Mircea Geoană și fostul ministru Sebastian Vlădescu, eliberați din închisoare

Cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuţ Costea, fost preşedinte Eximbank, a fost condamnat  de Instanța Supremă, pe 26 mai 2023 la 6 ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, alături de fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, în dosarul de corupţie legat de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa.

Costea a fugit în Turcia și a fost dat în urmărire internaţională pe 29 mai 2023. Acesta a fost extrădat în România pe 24 iunie 2025.

În același dosar, fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 7 ani şi 4 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Sursa: Arhiva EVZ

Decizia a fost luată de completul format din judecătorii Lia Savonea, Lucia Tatiana Rog, Adrian Glugă, Gheorghe-Valentin Chitidean și Lavinia Valeria Lefterache, prin admiterea recursului în casație.

România depășește Ungaria la salariul mediu, dar rămâne în a doua jumătate a UE. Cum arată harta veniturilor în Europa

Cum a ajuns Dani Mocanu să cânte manele. Visa să devină marte fotbalist

Motivarea Instanței Supreme„Deciziile de astăzi, prin care Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea au fost puși în libertate ca urmare a constatării prescripției răspunderii penale, sunt o consecință a aplicării Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale. Aceasta reafirmă principiul conform căruia legea procesual penală trebuie să respecte dreptul la apărare, egalitatea de șanse și accesul efectiv la justiție. În același timp, CCR clarifică faptul că modificările procedurale nu compromit responsabilitatea civilă sau măsurile patrimoniale existente. Instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, chiar și atunci când efectele pot fi percepute ca nepopulare”, a explicat purtătorul de cuvânt al Instanței Supreme, Victor Alistar.

Obligațiile civile rămân valabile

Alistar a mai declarat că decizia CCR afectează doar aspectul penal al cauzelor vizate, obligațiile civile și măsurile de confiscare rămânând valabile, astfel că interesul public în repararea prejudiciilor este asigurat. În aceste cazuri, s-a dispus ca Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea să plătească:

Sebastian Vlădescu: 3.990.248 lei și 65.000 euro, plus confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro;

Mircea Ionuț Costea: 3.121.328 lei și 1.919.900 euro.

Totodată, au fost menținute măsurile asigurătorii instituite până la concurența sumelor confiscate, rezultând un total de 7.111.577 lei și 4.161.900 euro.

Prescripția și recursul în casație

Sebastian Vlădescu se afla în închisoare din mai 2023, în timp ce Mircea Ionuț Costea a stat doar patru luni după gratii, fiind prins în Turcia și adus în România în iunie 2025. În cererea de recurs în casație, Vlădescu a susținut că infracțiunea pentru care fusese condamnat – luare de mită – s-a prescris. Decizia unui complet ICCJ din ianuarie a stabilit că, în cazul luării de mită, termenul de prescripție se calculează de la data pretinderii mitei, nu de la primirea efectivă a sumelor.

Fostul ministru al Finanțelor a beneficiat și de o decizie a Curții Constituționale din februarie, care permite invocarea acestui mod de calcul al prescripției chiar și de către persoanele cu condamnări definitive.

Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea, fost angajat la Ministerul Finanțelor și fost director Eximbank, au fost trimiși în judecată în noiembrie 2019, alături de fostul deputat Cristian Boureanu și Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, cei doi fiind achitați ulterior.

Dosar separat: mita oferită de Hornegger

Într-un dosar separat, omul de afaceri Josef Hornegger, reprezentant al consorțiului austriac Swietelsky – Wiebe – Takenaka, a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care și Sebastian Vlădescu. Hornegger a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, fiind condamnat la trei ani cu suspendare și obligat la plata a 1,1 milioane euro. Potrivit DNA, dosarul vizează infracțiuni de corupție comise între 2005 și 2017, constând în plăți de aproximativ 20 de milioane euro făcute de o companie străină către oficiali români, în legătură cu contracte de reabilitare a liniei ferate.