Cum se calculează pensia alimentară și ce riscă părinții care nu o plătesc

Pensia alimentară este o obligație care apare în urma unui divorț. Aceasta are rolul de a garanta copilului condițiile necesare pentru creștere, educație și dezvoltare, chiar dacă unul dintre părinți nu mai locuiește împreună cu el. În România, stabilirea pensiei alimentare este reglementată de Codul Civil, iar nerespectarea obligației de plată poate atrage măsuri de executare silită și sancțiuni, conform Codului Penal.

Cum se stabilește pensia alimentară

În momentul în care părinții se despart, instanța decide asupra custodiei minorului și, implicit, asupra contribuției fiecăruia la cheltuielile de întreținere. Părintele care nu locuiește alături de copil este, de regulă, obligat să plătească pensie alimentară.

Pensia alimentară se stabilește ca un procent din venitul net lunar al părintelui obligat la plată, în funcție de numărul de copii. Limitele prevăzute de lege sunt: până la 25% din venitul net pentru un copil, până la 33% pentru doi copii și până la 50% pentru trei sau mai mulți copii.

„Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii”, conform articolului 529 din Codul Civil.

Un lanț de restaurante din SUA, vizat de apeluri la boicot după ce s-a aflat că CEO-ul l-ar susține pe Trump

Ruby Rose o acuză pe Katy Perry de agresiune sexuală. Incidentul ar fi avut loc acum 20 de ani

Suma totală destinată tuturor copiilor aflați în întreținere, inclusiv alți beneficiari, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al părintelui.

bani / sursa foto: dreamstime.com

Pașii calculului

Se ia în considerare venitul net lunar al părintelui, adică suma rămasă după plata impozitelor și contribuțiilor sociale. Instanța ia în calcul toate obligațiile părintelui, inclusiv pensiile alimentare pentru alți copii sau alte întrețineri legale, pentru a stabili o sumă echilibrată care să acopere nevoile copilului, dar și posibilitățile financiare ale părintelui.

De exemplu, dacă un părinte are un venit lunar de 4.000 de lei și un singur copil, pensia alimentară poate fi de până la 25% din venit, adică 1.000 de lei pe lună.

Aceste procente sunt maxime, iar instanța ține cont de venitul real al părintelui, dar și de nevoile copilului. În practică, dacă părintele are venituri mai mici sau nu are contract de muncă, judecătorul poate stabili pensia raportat la salariul minim pe economie.

Ce se întâmplă dacă pensia nu este plătită

Neplata pensiei alimentare poate duce la executarea silită. Creditorul, adică părintele care crește copilul, poate solicita poprirea pe salariul sau pe conturile bancare ale celuilalt părinte. De asemenea, bunurile mobile și imobile pot fi puse sub sechestru.

Dacă obligația nu este respectată timp de cel puțin trei luni, fapta devine infracțiune. Codul Penal, la articolul 378, prevede că abandonul de familie se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă. În multe situații, procurorii dispun suspendarea pedepsei dacă părintele își achită restanțele, dar cazurile de recidivă sunt tot mai des întâlnite.

Cum funcționează în alte țări din UE

În mai multe state europene, autoritățile asigură plata pensiei alimentare chiar dacă părintele obligat nu respectă legea, protejând astfel drepturile copilului și asigurând continuitatea sprijinului financiar. Statul recuperează ulterior sumele de la părintele datornic.

În Franța, prin sistemul „Allocation de soutien familial”, statul plătește pensia alimentară copilului și apoi urmărește recuperarea banilor de la părintele restant. În Germania, mecanismul „Unterhaltsvorschuss” garantează plata pensiei până la un un anumit prag.

În Marea Britanie, Child Maintenance Service colectează și transferă pensia alimentară minorului, asigurând astfel sprijinul financiar permanent. În Olanda, sistemul „Gegarandeerde Kinderalimentatie” funcționează similar: statul achită pensia și recuperează ulterior suma de la părinte.