Stalin justifică Pactul Ribbentrop-Molotov! Încheierea acestui pact, la 23 august 1939, la Moscova între Germania nazisă și URSS a avut o logică pentru Stalin.

Pactul Ribbentrop-Molotov a avut logica lui într-un anumit context. A existat o literatură imensă despre el, cu adevăruri dar și cu exagerări din necunoaștere. Acțiunile nefaste pentru soarta României, Poloniei și altor state au reieșit din anexele secrete ale Pactului. De exemplu, Bucovina nu apare în Pactul Ribbentrop-Molotov.

Stalin scapă de interbrigadiștii spanioli și de troțkiști

Semnarea Pactului Ribbentrop Molotov vine cronologic după încheierea Marii Terori cu apogeul în 1938. Stalin a continuat să scape de troțkiști și chiar de Troțki, fiindcă din exilul mexican, Troțki a criticat dur pactul de neagresiune. L-au criticat dur și lideri ai mișcării comuniste ilegaliste din România. Pur și simplu, aceștia au plătit cu viața gestul lor. Interbrigadiștii spanioli care luptaseră cu Franco, susținut de Hitler au condamnat în masă gestul pactului. Pe mulți, Stalin îi va executa ca troțkiști.

Troțki va fi executat la 20 august 1940, murind pe 21 august 1941. Foarte mulți lideri comuniști și-au motivat opoziția ideologică față de Pactul Ribbentrop-Molotov, pe motivul că Hitler îi ura pe comuniști și i-a arestat și eliminat sistematic, dând vina pe ei pentru incendierea Reichstag-ului în 1933. A fost condamnat executantul, comunistul olandez Marinus van der Lubbe, dar el a fost manipulat de naziști fără să știe.

Stalin însă va veni cu o explicație riguroasă, argumentată, de ce a ajuns să semneze pactul de neagresiune cu Hitler, rivalul său de mai târziu, Stalin a crezut sincer în acel pact, pur și simplu deși a fost avertizat de spionii săi că va fi atacat în iunie 1941, a refuzat să creadă.

Stalin se justifică în Biroul Politic

Iosif Vissarionivici Stalin  a fost un lider cu o cultură a discursului și a argumentării, foarte solidă. Studiile teologice făcute într-o manieră performantă, dar întrerupte din cauza exmatriculării pe motiv de activitate reacționară, l-au ajutat pe Stalin să fie deosebit de convingător. Stalin se temea de oamenii mai bine dotați intelectual decât ei, de aceea, apare ideea că modul lui de a gândi a fost cel mai eficient din URSS. Stalin i-a executat pe toți ofițerii superiori prieteni cu germanii după momentul Rapallo, 1925. Considera că se apropiaseră prea mult de un dușman ideologic până la urmă, având motivații burgheze și deviaționiste.

Adolf Hitler, însuși, a fost foarte mulțumit că Stalin și-a executat ofițerii superiori. În primul rând, dictatorul nazist folosea un argument bazat pe valoare: dispăreau strategii cei mai importanți pentru Armata Roșie, iar în al doilea rând, folosea un argument bazat pe fapte: ofițerii superiori germani nu mai aveau niciun motiv de jenă să ezite în atacarea URSS. Culmea, pentru Adolf Hitler, în propaganda oficială măcelărirea ofițerilor superiori sovietici de către Stalin, era un afront adus cooperării germano-sovietice!

Iată justificarea făcută de Stalin în fața Politburo (Biroului Politic):

„Tovarăși, mi-am prezentat considerentele. Repet asta: este în interesul URSS, patrie muncitorească pentru ca un război care izbucnește între Reich și Capitalul anglo-francez să aibă loc. Este esențial pentru noi! Totul ar trebui făcut în așa fel încât să fie se prelungească cât mai mult posibil cu scopul de a slăbi ambele părți. Din acest motiv, este imperativ să acceptăm să încheiem acest lucru pact propus de Germania, și apoi să lucrăm în acest fel ca acest război, odată declarat, să fie prelungit maxim. Trebuie să ne consolidăm activitatea economică / propagandistică în țările beligerante, pentru a fi pregătită schimbarea favorabilă nouă, la finalul războiului”.

Epilog

Mutilarea României, dispariția Poloniei, cotropirea țărilor baltice sunt consecințe ale anexeor secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov. Pactul a ieșit din vigoare când Hitler a atacat URSS la 22 iunie 1941, în cadrul Operațiunii Barbarossa, chiar dacă există efecte nefaste ale acestuia  vizibile și astăzi.

Sursa foto: Arhivă