Politica
Cum justifică Ilie Bolojan aplicarea unor noi taxe mărite, care pun presiune pe buzunarele românilor de rând
Sursă foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Premierul Ilie Bolojan afirmă că majorarea impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice era necesară, fiind un angajament vechi al României. Executivul invocă creșterea încasărilor la buget și reducerea cheltuielilor, în încercarea de a aduce deficitul spre 6% în 2025.
De ce cresc impozitele pe proprietate pentru persoanele fizice
Premierul Ilie Bolojan a afirmat vineri că majorarea impozitelor pe proprietate, aplicată de la începutul anului viitor pentru persoanele fizice, nu este doar o decizie fiscală, ci un angajament pe care România l-a asumat cu ani în urmă. El a explicat că țara avea, raportat la puterea de cumpărare, unele dintre cele mai mici impozite pe locuințe din Uniunea Europeană. În același timp, ponderea acestor impozite în Produsul Intern Brut rămânea mult sub media europeană.
Bolojan a spus că „această creștere era necesară, era un angajament al României, încă de anii trecuți”, iar motivele sunt atât economice, cât și administrative. El a subliniat că impozitele pe proprietate reprezintă venituri directe pentru autoritățile locale, iar acestea folosesc fondurile în proiecte de infrastructură esențiale pentru comunități.
Premierul a explicat sensul acestei contribuții: impozitul pe proprietate este „contribuția fiecărui cetățean la ceea ce se face în fiecare localitate”. Potrivit lui, „peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă, de canalizare sau de gaz, se reabilitează școli, se anvelopează locuri de locuințe, se lucrează la spitale și așa mai departe”, iar o parte importantă din aceste investiții este finanțată prin bugetul de stat și programele naționale, care completează veniturile proprii ale localităților.
Primele pachete fiscale și impactul lor în economie
Premierul a vorbit și despre pachetele fiscale adoptate în iulie și august, dintre care unele măsuri sunt deja în vigoare, iar altele urmează să fie implementate în perioada următoare. El a recunoscut că deciziile au avut consecințe neplăcute pentru populație, dar a insistat că au fost absolut necesare pentru stabilitatea bugetară.
Bolojan a spus că aceste pachete „au avut efecte importante, cu toate constrângerile pe care le-au generat, nu trebuie să fugim de asta”, și că ele au dus la „o scădere a consumului ușoară” și la „o creștere de prețuri din punct de vedere al bugetului de stat”. În același timp, el a insistat asupra faptului că rezultatele sunt vizibile în nivelul încasărilor bugetare, care a crescut considerabil în trimestrul al treilea.
În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, Bolojan a anunțat o majorare totală de aproape 10 miliarde de lei, repartizată pe mai multe categorii de venituri fiscale.
El a precizat că încasările din TVA au crescut „cu aproape 15%”, veniturile totale din TVA cu „11%”, iar contribuțiile pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate au fost mai mari „cu 8,5%”. Aceste evoluții indică un efort de recuperare bugetară într-un an marcat de presiune fiscală și incertitudini economice.
Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro
Reducerea cheltuielilor și drumul spre un deficit mai mic
Premierul a prezentat și o analiză a cheltuielilor bugetare, subliniind că Guvernul a început să reducă valoarea totală a plăților în sectorul public. Bolojan a explicat că luna octombrie a adus o scădere importantă față de aceeași lună a anului precedent. El a precizat că „a fost o lună care, în comparație cu cea din anul trecut, a însemnat o scădere a cheltuielilor la bugetul de stat… cu peste 500 de milioane”, ceea ce reprezintă o etapă importantă în disciplina fiscală.
Comparând cheltuielile salariale din sectorul public, premierul a arătat că acestea au scăzut de la 14,2 miliarde de lei în octombrie anul trecut, la „peste 13,6 miliarde”, deci o reducere „cu peste 500 de milioane”. Această ajustare este, în viziunea Guvernului, o condiție esențială pentru reducerea deficitului bugetar, care a rămas foarte ridicat în ultimii ani.
Bolojan a spus că nu există altă cale: „Nu putem corecta acest deficit, care anul trecut a fost de 9,4%, anul acesta va ajunge la 8,4% și anul viitor ne propunem să se apropie de 6%, decât prin măsuri de scădere a cheltuielilor, pentru a evita noi taxe și noi impozite, pe care guvernul nu dorește să le stabilească.”
Executivul mizează pe două direcții simultane: creșterea veniturilor și reducerea constantă a cheltuielilor operaționale din sectorul public. Ele vor forma, potrivit premierului, baza bugetului pentru anul viitor.
Pachetul fiscal care intră în vigoare în decembrie, element-cheie pentru bugetul din 2025
Ilie Bolojan a explicat că pachetul fiscal programat pentru luna decembrie este un instrument central în construcția bugetului pentru anul viitor. Alături de măsurile care vizează administrațiile publice locale, acest pachet va determina nivelul veniturilor și al ajustărilor necesare în 2025.
