DNA a cerut ieri Camerei Deputaţilor arestarea Elenei Udrea, acuzată de trafic de influenţă (fapte în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru  de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea), trafic de influenţă (fapte în legătură cu derularea contractului e - România), trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în declaraţii de avere.

DNA a explicat în ce constă infracțiunea de spălare de bani. Din probele administrate în cauză rezultă că, în anul 2009, în baza înţelegerii prealabile cu Gheorghe Ştefan şi Sandu Gabriel, Cocoş Dorin a pretins şi primit de la Florică Claudiu şi Pescariu Dinu suma de 9.000.000 de euro pentru a-şi exercita influenţa asupra lui Gabriel Sandu, precum şi asupra altor persoane din Guvern şi respectiv din cadrul Ministerelor implicate – MCSI, Ministerul de Finanţe, în scopul de a asigura firmelor susţinute de Florică Claudiu adjudecarea contractului de licenţiere Microsoft din anul 2009. El a primit de la Florică Claudiu prin intermediul lui Pescariu Dinu suma de 9.000.000 USD. O parte din sumele de bani necesare remiterii către Cocoş Dorin au fost asigurate de Dumitru Nicolae şi respectiv de Gheorghe Stelian. Sumele de bani au fost transferate din contul D-CON.NET în contul Barringwood Investment Ltd (societate controlată de Pescariu Dinu).

• Procurorii arată că din contul acestei societăţi au fost efectuate plăţi către DD LAND OIL CORPORATE LTD (suma de 3.996.360 euro pretinsă de Gheorghe Ştefan), ESSIM PARTNERS CORPORATION (suma de 2.700.000 euro pretinsă de Gabriel Sandu), Dumitru Nicolae, Gheorghe Stelian, contul personal al lui Pescariu Dinu.
• Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale s-a stabilit că suma de 1.900.000 euro din suma de 2.900.000 euro transferată în contul lui Dumitru Nicolae reprezintă restituirea sumei remisă de acesta lui Cocoş Dorin pentru exercitarea influenţei în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft încheiat de D-CON NET.
• Cu privire la suma de 2.500.000 de euro virată în contul lui Gheorghe Stelian s-a stabilit, de asemenea că reprezintă restituirea sumei remisă lui Dorin Cocoş în legătură cu acelaşi contract şi în acelaşi scop de Pescariu Dinu.
• Urmare a verificării extraselor de cont s-a stabilit că, în perioada 02.11.2009 – 24.01.2012, Pescariu Dinu a retras din contul personal suma totală de circa 4.160.000 de euro.
• La baza plăţilor au stat contracte comerciale ce atestă operaţiuni comerciale fictive şi care au avut rolul de a disimula provenienţa şi circuitul sumelor de bani.

 

Chitanțele antedatate

Procurorii mai arată că în luna decembrie 2011, Cocoș Dorin a primit de la Pescariu Dinu suma de 500.000 de euro prin virament bancar. În luna septembrie 2014, după ce au apărut în presă primele informaţii cu privire la dosarul 187/P/2013, Dorin Cocoş i-a solicitat lui Pescariu Dinu să semneze un număr de 21 de chitanţe prin care să ateste în mod nereal că i-a fost restituită suma de 210.000 euro. Chitanţele erau antedatate şi atestau în mod nereal, faptul că Dinu Pescariu ar fi primit de la Dorin Cocoş la anumite intervale de timp, următoarele sume de bani: 18.04.2013 – suma de 44.600 RON; 28.04.2013 – suma de 44.500 RON; 22.05.2013 – suma de 44.100 RON; 10.06.2013 – suma de 43.900 RON; 27.06.2013 – suma de 44.500 RON; 30.07.2013 – suma de 43.900 RON; 29.08.2013 - suma de 44.400 RON; 12.09.2013 – suma de 44.800 RON; 27.09.2013 – suma de 44.600 RON; 18.10.2013 – suma de 44.500 RON; 28.10.2013 – suma de 44.400 RON; 28.11.2013 – suma de 44.300 RON; 18.12.23013 – suma de 44.700 RON; 24.01.2014 – suma de 45.200 RON;08.02.2014 – suma de 44.800 RON; 24.02.2014 – suma de 45.100 RON; 10.03.2014 – suma de 45.000 RON; 18.03.2014 – suma de 45.000 RON; 12.05.2014 – suma de 44.300 RON; 08.07.2014 – suma de 44.900 RON.

Cu ocazia percheziţiei domiciliare, în biroul lui Pescariu Dinu Mihail au fost identificate şi, ca urmare, au fost ridicate cele 21 de chitanţe, în original, semnate de Cocoş Dorin următoarele documente: contractul de împrumut dintre Pescariu Dinu şi Cocoş Dorin (datat 03.11.2011), contractele încheiate de firma Beringwood cu alte societăţi. De asemenea au fost ridicate 21 de chitanţe.

DNA arată că modalitatea de întocmire şi semnare a chitanţelor denotă caracterul fraudulos al acestora, intenţia lui Cocoş Dorin fiind aceea de a asigura o aparenţă de legalitate sumelor de bani pretinse şi primite pentru traficul de influenţă exercitat. Contractul de împrumut semnat de Pescariu Dinu Mihail şi Cocoş Dorin, contract datat 03.11.2011, are ca obiect acordarea unui împrumut de 500.000 euro pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului prin act adiţional, cu precizarea că sumele nu sunt purtătoare de dobândă. Condiţiile contractuale vin de asemenea în susţinerea tezei privind fictivitatea acestui împrumut și intenția inculpatului de a introduce în circuitul civil suma de 500.000 de euro cu aparența unei proveniențe licite.

 

Cu privire la circuitul sumelor de bani, din cercetările efectuate au rezultat următoarele:

• În perioada 2009 – 2010, inculpatul Cocoș Dorin a creditat în mod repetat S.C. Euro Hotels International Co SRL, astfel:
• În cursul anului 2010, Faur Alexandru, persoană din cercul relaţional al lui Gheorghe Stelian a preluat creanţa aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena – Gabriela la BRD – Group Societe Generale SA.
• Din cercetările efectuate rezultă că preluarea creditului a reprezentat doar o modalitate de ascundere a circuitului financiar şi a beneficiarului real al bunurilor, respectiv a investiţiei ce urma a se realiza pe terenul cumpărat din credit.

 

Promisiunile lui Cocoș 

 

Astfel, în perioada aprilie 2013 – iunie 2013 Cocoş Dorin, în mod direct precum şi prin intermediul societăţii pe care o controlează – Centrul de Diagnostic Clinic Internaţional SRL, respectiv prin intermediul unor rude –sau apropiaţi ( asociat la Centrul de Diagnostic Clinic Internaţional SRL) a încheiat mai multe „Promisiuni bilaterale de vânzare – cumpărare a unui bun viitor”, având ca obiect suprafeţe construite din proiectul imobiliar pe care promitentul vânzător se presupunea că îl va dezvolta pe terenul din str. Neajlovului nr. 87 – 95 din mun. Bucureşti (teren achiziţionat din creditul BRD):

• Promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare a unui bun viitor cu încheiere de autentificare având ca obiect 13,42% din întregul proiect imobiliar şi un preţ de 1.200.000 de euro, plătibil astfel: 400.000 de euro în termen de 90 de zile şi diferenţa la momentul încheierii contractului, promitent cumpărător COCOŞ DORIN;
• Promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare a unui bun viitor cu încheiere de autentificare, având ca obiect 3,36% din întregul proiect imobiliar şi un preţ de 300.000 de euro, plătibil astfel: 100.000 de euro în termen de 48 ore şi diferenţa la momentul încheierii contractului, promitent cumpărător DINU ANCA;
• Promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare a unui bun viitor cu încheiere de autentificare, având ca obiect 6,72% din întregul proiect imobiliar şi un preţ de 600.000 de euro, plătibil astfel: 200.000 de euro în termen de 48 de ore şi diferenţa la momentul încheierii contractului, promitent cumpărător COCOŞ DORIN;
• În total, în baza Promisiunilor de vânzare – cumpărare inculpatul Cocoş Dorin urma să asigure circa 2.100.000 euro din creditul preluat de FAUR ALEXANDRU. S-a stabilit, de asemenea că, în baza Actului adiţional nr. 28.06.2013, promitentul cumpărător Dinu Anca a achitat în contul creditului suma de 100.000 de euro, după ce anterior mai achitase încă 100.000 de euro.
• Toate acestea constituie probe în sensul că preluarea creditului şi încheierea promisiunilor de vânzare – cumpărare au reprezentat doar o modalitate de disimulare a beneficiarului real al investiţiei şi a provenienţei sumelor de bani din care se efectuau plăţile aferente creditului, respectiv sumele primite cu titlu de folos necuvenit ca urmare a infracţiunilor de corupţie săvârşite.

Datoriile comune

Mai mult din Actul de partaj voluntar încheiat între Cocoş Dorin şi Udrea Elena Gabriela la data de 10 iunie 2013 rezultă că la momentul acestei tranzacţii au fost declarate următoarele datorii comune:

1. Suma de 540.045 RON + TVA ce urma a fi plătită către SC CALAMARI TRADING IMPEX SRL
2. Creditul în cuantum de 500.000 de euro, contractat de la Pescariu Dinu Mihail, scadent în anul 2021.

DNA susține că ambele credite au fost preluate de inculpatul Cocoş Dorin. Mai mult cuantumul sumei împrumutată de la Pescariu Dinu Mihail, declarat la partaj se contrazice cu chitanţele identificate la percheziţia domiciliară în biroul lui Pescariu Dinu Mihail şi care atestă în fals că anterior partajului, respectiv până la data de 10 iunie 2013, s-ar fi restituit suma de 100.000 de euro.

Potrivit procurorilor, tot din actul de partaj rezultă că o mare parte din bunurile imobile obţinute în perioada 2009 – 2013, cât şi din sumele de bani aflate în conturi au revenit Elenei Udrea. La acestea se adaugă şi o sultă de 2.000.000 de euro.

Dorin Cocoș: Pot să fac asta. Da, măi, cap sec! Eu n-am nicio problemă. Eu am vorbit și cu Marian Nazat. Am vorbit și cu mai mulți avocați. Dar ăla nu recunoștea.

Dinu Pescariu: Ți-am zis că am vorbit cu el. Dar Rareș …?

Dorin Cocoș: Are și el (…?). Nu poate să spună chiar tot.

Dinu Pescariu: Ce să zică?

Dorin Cocoș: Păi cum ce să zică? Ăsta mi-a zis cu teamă, Marian. Și zic: Măi, dacă ți-a dat din conturile unui om care (…?)

Dinu Pescariu: Nu contează. Dar de ce? Să zică el (…?)

Dorin Cocoș:  Mă duc până la prezidențiale, în p… mea.

Dinu Pescariu:  Zice… Asta e chiar pe față.

Dorin Cocoș:  Și zic: Stai, domnule, așa, că ți le dau ție. Și el mi-a zis: Nu. Dacă mi le dau alții? …

Dinu Pescariu: (…?)

Dorin Cocoș: Nu, te cred, dar din contul tău. Tu mi-i dai mie din cont și-i spun care e problema. Păi hai să ne vedem într-o zi. Ia-ți un avocat care ai încredere în el. Zi, când să vin?

Dinu Pescariu:  Luni.

Dorin Cocoș:  Luni. La ce oră să mă prezint? Că eu mă prezint. Pe la 12:00? E bine? La 13:00? La cât?

Dinu Pescariu: Stai să vorbesc cu ăla. O să-ți dau telefon.

Dorin Cocoș:  Dar nu trebuie să-mi dai telefon. Vin aici de la ora 13:00, să zicem. Vin la Club la 13:00. Ești aici?

Dinu Pescariu: Da. Da. Da.

Dorin Cocoș:  Bun. (…)”

 

Procesul verbal de redare a discuţiilor dintre Cocoş Dorin şi Pescariu Dinu Mihail, discuţii înregistrate ambiental în ziua de 25-09-2014, la ora 11 :20 :44 :

Dorin Cocoș:  Las-o așa, că e mai bine. Las-o așa. Că am vorbit și cu… cu Elena, și a zis: Foarte bine.

Dinu Pescariu: Da?

Dorin Cocoș:  Da.

Dinu Pescariu: Bravo!

Dorin Cocoș: Când… Am spus…  Că am stat și m-am gândit… Băi, acolo nu scrie că trebuie să-i dau decât după 10 ani. Păi încep să-i dau mâine. Ce? Hai să fim drepți. Și cu asta basta. Și tu lasă-le acolo!

Dinu Pescariu:  Mi-a fost frică să le duc acasă.

Dorin Cocoș: Foarte bine! Ești nebun? Mai bine dă-le încoace!

Dinu Pescariu: Da.

Dorin Cocoș:  Lasă-le, dracu’! Ei, ușor, așa! (Coboară vocea foarte mult, astfel că unele fraze sunt neinteligibile) (…)

Dinu Pescariu:  Păi da’ îl facem.

Dorin Cocoș: Băi, tu ești prost? Nu înțelegi că de atunci nu mai…

Dinu Pescariu:  Nu, măi. Sunt…

Dorin Cocoș:  Dar ce? Așa? De…?

Dinu Pescariu: De afaceri. Ce faci? Cum îți merge clubul? Cum aia?... M-a chemat să bem o cafea. Ce? Care e problema? Adică ce? Tu poți să spui că nu-l cunoști sau ce?

Dorin Cocoș:  Ei, hai să nu…

Dinu Pescariu: Măi… (…?) Înțelegi? N-am fost eu… A! Nu-ți mai răspunde ăla?

Dorin Cocoș: Nu.

Dinu Pescariu:Am simțit așa… Nu fii fraier!

Dorin Cocoș:  Nu…

Dinu Pescariu: Eu ți-am zis acuma. Le pun și eu pe astea așa. Băi, mă suna în fiecare zi de cinșpe ori, nu odată, nu de două ori. Da? Deci noi… Și, sincer să fiu cu tine, la un telefon de-al meu erau cel puțin cinci de-ale lui.

Dorin Cocoș:  Dă-l, măi, dracu’!

Dinu Pescariu: Lasă-mă, dracu’, în pace! Ce? Stau cu… Așa. Să văd eu… Și-i spun: Alo? Ce faci?E cu o hestier să…

Dorin Cocoș: Da. Da. Adică mulți mi-au zis.

Dinu Pescariu: Dar cine ți-a zis?(…)”

 

În concluzie, din probele administrate în cauză rezultă că, inculpatul Cocoş Dorin a pretins şi primit de la Florică Claudiu şi Pescariu Dinu Mihail suma de 9.000.000 de euro pentru ca prin intermediul numitei Udrea Elena Gabriela – ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, membru al Guvernului, şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică Claudiu încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

De asemenea, din probele administrate în cauză rezultă în mod cert că, inculpatul Cocoş Dorin nu avea atribuţii în ceea ce priveşte încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft, nu se afla în relaţii de prietenie cu alţi membrii ai Guvernului sau cu persoane din cadrul Ministerelor implicate în derularea contractului, pentru a avea posibilitatea de a-şi exercita influenţa asupra acestora.

*

Prin Ordonanța din data de 28 ianuarie 2015 s-a dispus extinderea urmăririi penale şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecta UDREA ELENA GABRIELA pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea 656/2002 şi fals în declaraţii de avere prev. de art. 28 din Legea 176/2010 rap. la art. 326 C pen. (cu referire la declaraţiile de avere din perioada 2013 - 2014) 2cu aplic. art. 35 alin. 1 C pen.,art. 38 alin. 1 C pen. şi art. 5 C pen.

În conformitate cu dispoziţiile art. 2 din Legea 115/1996, astfel cum a fost modificată prin Legea 161/2003, în calitate de deputat/ministru Udrea Elena Gabriel avea obligaţia să îşi declare averea, în condiţiile legii.

Contrar dispoziţiilor legale în declaraţiile de avere din anul 2010 nu apar menţiuni cu privire la împrumuturile primite de SC Euro Hotels International Co SRL de la persoana fizică Dorin Cocoş, deşi susnumita declară încasarea de dividende de la această societate.

Având în vedere obligaţia legală de a-şi declara averea, faptul că, în perioada 2009 – 2013, Udrea Elena Gabriel a declarat achiziţionarea mai multor bunuri imobile a căror valoare depăşeşte veniturile obţinute ca ministru, deputat sau din activitatea didactică se prezumă că aceasta a utilizat veniturile din alte surse – împrumuturi, dividende, şi le-a utilizat asumându-şi răspunderea pentru provenienţa acestora.

Convenţia europeană privind spălarea, descoperirea şi confiscarea produselor infracţiunii, încheiată la Strasbourg la 08 noiembrie 1990 a fost ratificată prin Legea 263/2002. Art. 6 din Convenţie statuează că fiecare parte poate să adopte măsurile necesare pentru a conferi caracterul de infracţiune în următoarele cazuri:

autorul trebuia să prezume că bunul constituie un produs al infracţiunii

autorul a acţionat în scop lucrativ

autorul a acţionat pentru continuarea activităţii infracţionale.

Potrivit art. 29 alin. 1 lit. c din Legea 656/2001, dobândirea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, constituie infracţiunea de spălare a banilor.