12 macro-judeţe, unul format din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş constituie viziunea radicalilor maghiari din Partidului Civic Maghiar (PCM) asupra reformei administrative-teritoriale. Viitoarele superjudeţe ar trebui să respecte în mare parte limitele vechilor regiuni şi voievodate istorice precum Ţinutul Secuiesc, Partium sau Maramureş. Pragmatici, udemeriştii au venit încă din 2009 cu varianta a 16 judeţe, trei din ele pornind de la realitățile demografice ale comunităţii maghiare. Uniunea mai propune crearea a cinci macroregiuni de dezvoltarea suprapuse pe aceste judeţe. Cea de-a cincea, semăna ca două picături de apă cu teritoriul cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena.

Spre deosebire de UDMR care are o viziunea mult mai largă asupra reorganizării administrativ-teritoriale ce trimite la dictatul de tristă amintire, radicalii maghiari din partidul Civic Maghiar susţin o regionalizare asimetrică, considerată "foarte potrivită" pentru reorganizarea comunităţilor administrativ-teritoriale.

Radicalii, obiectiv limitat la Ţinutul Secuiesc. Resuscitare a "Partium Regni Hungariæ"? Radicalii maghiari au propus miercuri constituirea a 12 judeţe sau regiuni: Banat, Bucureşti, Dobrogea, Maramureş, Oltenia, Partium, adică regiunea Crişurilor, Moldova de Sud, Moldova de nord sau Bucovina, Muntenia, Transilvania de Nord, Transilvania de Sud şi Ţinutul Secuiesc.

Dacă Maramureşul s-ar suprapune peste mai vechiul voievodat al lui Dragoş-Vodă, Partium denumirea comună tradiţională folosită în Ungaria pentru a desemna regiunea istorică format aproximativ din judeţele Arad, Bihor, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj, trimite cu gândul la vechiul Regat al Ungariei Mari. Numele provine din latinescul "Partium Regni Hungariæ", ea desemnând o porţiune din regatul Ungariei, conduse de Principatul Transilvaniei, dar care nu aparţineau oficial acestuia.

Potrivit preşedintelui PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, pentru reforma administrativ-teritorială ar fi necesare atât o serie de consultări politice şi cât şi cea a populaţiei, “eventual prin referendum", ţinându-se seama totodată de necesitatea respectării idenţităţilor istorice, culturale şi minoritare şi a politicii regionale a Uniunii Europene.

"Noua hartă administrativă a României nu trebuie făcută în spatele uşilor închise, în urma unor compromisuri politice sau electorale", a spus liderul PCM. Viziunea UDMR: Criteriul demografic, la baza a trei mari judeţe transilvănene De cealaltă parte, udemeriştii susţin ideea reorganizării ţării pe 16 judeţe cu una din aceste unităţi administrative care să reflecte dominanta demografică a comunităţii maghiare existente în judeţele Cosvasna, Harghita şi Mureş. Ei mai propun ca respectivele judeţe să fie grupate în cinci marcroregiuni de dezvoltare, structuri fără caracter administrativ-teritorial şi fără personalitate juridică, o temă dragă de ani buni în special actualulului ministru al Mediului, Laszlo Borbely, promovată încă de acum patru-cinci ani şi care a căpătat forma unui proiect de lege depus în 2009 la Parlament.|

O scurtă trecere în revistă a eventualelor judeţe care ar intra în componenţa acestor macroregiuni dezvăluie însă faptul că viziunea de reorganizare a UDMR este încă tributară Dictatului de la Viena impus României la 30 august 1940, prin care ţara noastră a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei. "Coincidenţă". Macroregiune de dezvoltare întoarsă în timp până în ...1940 Urmărind traseul acestei macroregiuni pe hartă, se poate constata însă asemănarea sa cu teritoriul smuls României în august 1940 şi cedat Ungariei. Macroregiunea se suprapune în cea mai mare parte peste regiunea respectivă, mai puţin în zona sudică.

Macroregiunea V propusă de UDMR ar urma să fie alcătuită din 3 mari judeţe: primul compus din actualele unităţi administrative Covasna - Harghita – Mureş, al doilea din triada Bistriţa-Năsăud - Cluj – Maramureş, iar al treilea din Bihor - Sălaj - Satu-Mare, în fapt mai toate judeţele unde comunitatea maghiară este cel mai bine reprezentată demografic.

Conform ultimului referendum din 2002, aceste judeţe au cele mai importante cote de populaţie de etnie maghiară. Primul grup e format din Harghita – 84,61%, Covasna – 73,81% , Mureş -39,26%. Al doilea grup ca importanţă demografică pentru UDMR este alcătuit din Satu Mare – 35,22%, Bihor – 25,92% şi Sălaj – 23,07%. Şi al treilea judeţ care ar urma să compună macroregiunea V beneficiază de o reprezentare consistentă a comunităţii maghiare chiar dacă semnificativ mai mică în comparaţie cu celelalte două judeţe: Cluj – 17,37%, Maramureş- 9,06% şi Bistriţa Năsăud – 5,89%.

Muntenia şi Oltenia, rupte în două

UDMR mai propune o altă macroregiune cu trei mari judeţe pentru restul Transilvaniei, formată pe structura a şapte judeţe actuale. Macroregiunea IV ar urma să fie compusă Arad - Caraş-Severin – Timişoara, Alba – Hunedoara şi Sibiu-Braşov.

Pentru macroregiunea I, Uniunea propune înglobarea în tandem a următoarelor judeţe: Botoşani -Suceava, Bacău-Iaşi-Neamţ-Vaslui şi Brăila-Buzău-Galaţi-Vrancea, în timp ce din macroregiunea II ar urma să facă parte cinci structuri administrativ-teritoriale: Constanţa-Tulcea, Bucureşti, Călăraşi-Ialomiţa-Ilfov, Giurgiu- Teleorman şi Dolj-Mehedinţi-Olt, în fapt mai toată Muntenia şi Oltenia de Sud, plus Dobrogea. CITIȚI ȘI:

• Îndemn la nesupunere civică: CNS cere secuimii să blocheze drumurile ca protest împotriva reorganizării
• Reorganizare fără asumare și minorități fără statut
• UDMR și PDL, dezacord pe reîmpărțirea României
• Kelemen Hunor: Dacă PDL va insista cu asumarea pe reorganizare, nu va mai exista majoritate în Parlament