Reorganizarea teritorială a României. Cum ar arăta harta țării, în două versiuni

Harta României. Sursa: Arhiva EVZ

Premierul Ilie Bolojan a readus în discuție posibilitatea unei reorganizări administrativ-teritoriale, motivând că multe unități administrativ-teritoriale sunt dificil de susținut financiar. O inițiativă similară fusese discutată încă din 2013, atunci fiind propus ca în locul celor 41 de județe să existe 8 regiuni.

Reorganizarea administrativ-teritorială, pe agenda lui Bolojan

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat recent că doar „o pătrime” dintre cele peste 3.200 de primării din România nu pot asigura salariile angajaților din banii proveniți din taxe și impozite.

Schimbarea structurii administrative ar reduce numărul județelor de la 41 la 8 regiuni, ceea ce ar conduce la diminuarea aparatului birocratic și la reducerea cheltuielilor statului.

De asemenea, patronatele au solicitat acum trei ani reducerea județelor la 15 și redefinirea noțiunilor de comună și oraș: comuna ar urma să fie considerată localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori, iar orașul cu cel puțin 10.000 de locuitori.

Cum ar arăta harta României conform proiectului din 2013

Proiectul propunea următoarele regiuni și reședințe:

Regiunea Centru – judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia;

Regiunea Nord-Est – judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în municipiul Piatra Neamţ; Regiunea Nord-Vest – judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu reşedinţa în municipiul Cluj-Napoca;

Regiunea Vest – judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în municipiul Timişoara;

Regiunea Sud-Vest – judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu reşedinţa în municipiul Craiova;

Regiunea Sud – judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în municipiul Călăraşi;

Regiunea Sud-Est – judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa în municipiul Brăila.

Reședințele acestor regiuni erau stabilite la Bucureşti, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Brăila, Timişoara, Craiova și Călăraşi, fiecare regiune fiind formată din două sau mai multe judeţe.

Proiectul de lege și atribuțiile regiunilor

Conform proiectului, regiunile ar fi unități administrativ-teritoriale cu autonomie regională și autorități proprii, funcționând sub coordonarea administrației publice centrale. Autoritățile regionale ar exercita competențe exclusive și partajate cu statul, iar legile naționale ar prevala în caz de conflict.

Proiectul prevedea funcționarea unui Consiliu Regional, „care se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”.

Președintele Consiliului Regional ar fi reprezentat regiunea, ar convoca și conduce ședințele, ar exercita funcția de ordonator principal de credite și ar coordona investițiile și buna funcționare a administrației publice regionale, asigurând respectarea Constituției, a legilor, a decretelor președintelui României, a hotărârilor Guvernului și a consiliului regional.

Fiecare regiune ar fi avut un buget multianual aprobat anual, elaborat în baza planificării regionale. Totodată, în fiecare regiune se înființa un Consiliu Consultativ Economic și Social, cu rol consultativ, și o agenție pentru dezvoltare regională, organism neguvernamental, nonprofit, cu personalitate juridică, responsabilă cu dezvoltarea regională.

Băsescu: Reforma administrativă înseamnă reorganizare, nu reduceri de taxe sau de personal

Fostul președinte Traian Băsescu a explicat recent că o adevărată reformă administrativă nu constă în reducerea personalului sau majorarea taxelor, ci în reorganizarea structurii administrative a țării.

„Reducerile de personal nu înseamnă reformă, nici reducerile de personal, nici creșterile de taxe, accize, impoziteșamd. Reforma administrativă înseamnă că faci reorganizarea administrativă a țării, să rămâi cu opt județe mari, care înseamnă, în loc de 42, doar opt Direcții sanitare, opt Direcții agricole, opt generali șefi de poliție județeană, în loc de 42 și multe altele”, a declarat Băsescu.

Fostul șef al statului a subliniat însă că există o rezistență politică puternică față de acest proces. „Eu știu cât de mare e rezistența, am încercat să stimulez Guvernul să o facă și în timpul mandatelor mele și nu am reușit, e adevărat, nu am avut o majoritate suficientă. E o rezistență mare la reorganizarea administrativă, dar va trebui făcută.” El a mai adăugat că viitoarele alegeri ar trebui să se desfășoare pe baza noii structuri administrative.