Gruparea Coldea-Kovesi, lăsată baltă de Occident. Ambasadele străine care au susținut Binomul se fac că plouă când vine vorba de protocoale
Editura Evenimentul si Capital

Gruparea Coldea-Kovesi, lăsată baltă de Occident. Ambasadele străine care au susținut Binomul se fac că plouă când vine vorba de protocoale

Autor: | | 6 Comentarii | 23667 Vizualizari

În spatele deselor încurajări ale unor ambasadori occidentali acreditați la București s-au „născut” celebrele Protocoale, care au determinat aservirea Justiției de către Statul Paralel.

Într-un demers fără precedent, „Evenimentul zilei” a întrebat 22 de reprezentanți ai diplomațiilor din Europa și SUA dacă în țările lor s-ar fi putut întâmpla așa ceva. Așa cum ne așteptam, răspunsul a fost TĂCEREA. O singură excepție, ambasadorul Belgiei.

De-a lungul a peste două decenii, instituții ale statului din România au fost criticate, frecvent, de ambasadori ai unor state occidentale precum SUA, Franța sau Olanda. Tonul „răstit” și implicarea în politica de la București au căpătat o virulență crescută, în special după semnarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii (SUA), în 1997, dar și după aderarea României la UE, în 2007.

Odată cu desecretizarea protocolului din anul 2009, dintre SRI și Parchetul General, condus, atunci, de Laura Codruța Kovesi, vocea ambasadorilor din statele care criticau, anul trecut, Legile Justiției, de exemplu, nu s-a mai făcut auzită.

Aceștia nu au făcut niciun comentariu la adresa eșecurilor răsunătoare ale DNA din ultimul timp, cum ar fi numărul cel mai mare de achitări în instanțe sau modul abuziv în care se fac anchetele de către diferiți procurori din instituția condusă de Laura Codruța Kovesi.

Atac la Curtea Constituțională

Pentru a avea o imagine cât mai completă a inflenței ambasadorilor în țara noastră, am făcut o recapitulare a declarațiilor făcute de șefii diplomațiilor care au inflențat decisiv mersul democrației postdecembriste. Din partea Ambasadei SUA, tonul cel mai vehement l-a avut, după semnarea Parteneriatului Strategic, Michael Guest. Este ambasadorul care a atacat cu cea mai mare vehemență „rușinea României”, „corupția care amenința stabilitatea socială și politică”. Fost șef al misiunii diplomatice a SUA la București, în perioada 2001-2004, el a stârnit numeroase critici după ce a făcut declarații acide la adresa guvernării social-democrate, din perioada lui Adrian Năstase, printre care absența libertății presei și instituționalizarea corupției.

Apoi, în 2011, ambasadorul american Mark Gitenstein nu s-a sfiit să critice o decizie a Curții Constituționale privind proiectul legii de revizuire a Constituției, propus de președintele României, pe atunci, Traian Băsescu, întrucât ar împiedica eforturile de a consolida Justiția și lupta împotriva corupției. Ulterior, Traian Băsescu a declarat că nu i-a cerut ambasadorului SUA susținerea și a apreciat drept „nefirească” intervenția acestuia. Mark Gitenstein a revenit, printr-un interviu acordat HotNews, spunând că a luat poziție pe motiv că „atât timp cât există corupție și nu există un stat de drept, companiile americane nu vor investi în România”.

Daniel Morar i-a dat cu tifla lui Gitenstein

Ambasadorii nu s-au sfiit să se implice în numiri la șefia parchetelor. Mark Gitenstein, de exemplu, spunea, în mai 2012, că Daniel Morar este cel mai bun pentru postul de procuror general al României. Pe atunci, Morar se afla, încă, la șefia DNA. „Încă nu am discutat cu ministrul Justiției, dar îi voi recomanda să-l numească pe Morar”, spunea, la TVR, fostul ambasador al SUA la București. Pe 1 octombrie 2012, Morar a fost delegat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României, preluând prerogativele Codruţei Kovesi, în urma expirării mandatului acesteia. În aceeaşi zi, Morar a delegat-o pe fosta sa adjunctă, Laura Oprean, în funcţia de procuror- şef al DNA.

Deși numele lui a fost vehiculat, pentru şefia Parchetului General, Morar a negat această posibilitate de a candida, pe motiv că nu vrea să participe la „o farsă”. La începutul anului 2013, Morar a fost numit de preşedintele Traian Băsescu în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, pentru un mandat de nouă ani. În locul său, de atunci, frâiele DNA au fost preluate de Laura Codruța Kovesi.

Șefa DNA, pusă de ambasadori

Judecătorul Horațius Dumbravă, fost membru al CSM în perioada 2010- 2016, a dezvăluit, într-o postare pe Facebook, din de 22 februarie 2018, implicarea ambasadelor SUA și a Marii Britanii în numirea lui Kovesi la șefia DNA. „Vă mai amintiți de protocolul semnat între președintele României și primul ministru în 2013? Când, practic, sub atenta supraveghere (de fapt, la sugestia) ambasadelor UK și USA (cum de s-au băgat în așa ceva ambasadorii de atunci? ce au crezut că fac? un fel de gentlemen agreement? cu cine?) s-au împărțit funcțiile în Ministerul Public, după principiul: unul ție, unul mie (și unul la bucătărie…) s-a recunoscut public implicarea politică în Justiție, ceea ce a fost un semnal foarte prost pentru procurorii de execuție, cei multi și harnici, că dacă ai acoperire politică, poți …”, a scris judecatorul Dumbravă.

Despre acest aspect, judecătoarea Florica Roman scrie, pe blogul său: „Împotriva legii și a tuturor prevederilor internaționale privind independența Justiției și statul de drept, ambasadele SUA și a Marii Britanii s-au amestecat, în 2013, în numirea Laurei Codruța Kovesi ca procuror-șef al DNA. Aceleași ambasade s-au implicat, tot atunci, și în numirea Procurorului General și a procurorului-șef al DIICOT”.

Ambasadorul Olandei, acuzat de trafic de influență

În martie 2016, fostul șef al Fiscului, Gelu Diaconu, a dezvăluit, într-o postare pe blogul său, o scenă care arată cum fostul ambasador al Olandei, Matthijs van Bonzel a venit în biroul său, alături de un afacerist cercetat pentru evaziune fiscală. După ce a fost demis de fostul premier Dacian Cioloș, Diaconu spunea că România e trădată de tehnocrați iar conducerile impuse, atunci, la șefia Ministerului Finanţelor şi ANAF servesc interesele private ale unei „frății transpartinice”, formată din firme de consultanţă, mari firme străine şi ambasadele ţărilor din care provin. „Un ambasador „periat” și lăudat de presa progresistă a venit la mine în birou, însoțit de un om de afaceri din țara pe care o reprezenta, un evazionist notoriu, presându-mă să dispun deblocarea rambursării TVA într-un caz de evaziune (cca 20 milioane euro), pe care îl aveam în instrumentare. La câteva minute după ce a ieșit din biroul meu am anunțat instituțiile abilitate. În zilele următoare, citeam iarăși prin presă o serie de elogii aduse aceluiași ambasador, cunoscut în spațiul public drept un adversar al intrării României în Schengen, exact de jurnaliștii care promovează valorile occidentale și care îl dădeau ca exemplu de bune practici și onestitate pe acest „amic” al concetățenilor evazioniști”, a scris Diaconu pe blog.

Economica.net notează că singurul ambasador din România care s-a opus făţiş intrării României în Schengen a fost cel al Olandei, Matthijs van Bonzel, a cărui misiune s-a încheiat în septembrie 2015.

Exact în aceeași lună, într-un interviu la B1, Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării, declara: „Ambasadorii trimiși de România în alte țări nu cred că își permit ce își permit unii la București. Sunt ambasadori care reprezintă interesele economice ale companiilor din țările lor. Sunt ambasadori pomeniți cu nume, prenume și fapte în dosare de mare corupție în România și care au mers de mână cu reprezentații companiilor străine într-un cabinet de ministru să ceară semnarea unui contract sau altul”. Cu toate acestea, dinspre DNA nu a „transpirat” în presă vreun nume de asemenea ambasador implicat în fapte de corupție.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate