„Cireșarii” este o serie de cinci romane scrise de Constantin Chiriță. Ele ne prezintă aventurile a șapte copii care locuiau în cartierul Cireșului, dintr-un oraș nenumit. Primul volum, „Cavalerii florilor de cireș”, a fost publicat în 1956. Cel de-al doilea volum, „Castelul fetei în alb”, a fost publicat în 1958. Al treilea volum, „Roata norocului”, a fost publicat în 1965. Al patrulea volum, „Aripi de zăpadă”, a fost publicat în 1968. Ultimul volum, „Drum bun, Cireșari!”, a fost publicat în 1963.

„Cireșarii”, nume inspirat de la un oraș real

Constantin Chiriță pare că a fost inspirat de anumite locuri din România atunci când și-a scris celebra serie de romane „Cireșarii”. În unele dintre volume este ușor să ghicim locul real unde se desfășoară aventura. Spre exemplu, în cel de-al patrulea volum, locurile sunt foarte puțin mascate. Este ușor de ghicit că Sușteni face referire la Bușteni, iar Binaia se referă la Sinaia.

În cel de-al doilea volum, „Castelul fetei în alb”, este mai dificil de ghicit unde are lor aventura protagoniștilor. Acele locuri nu păreau să aibă un corespondent în lumea reală, dar se pare că ele există. Descrierea cetății explorate de Ursu și Dan par să semene cu ruinele cetății Oratia. Poate că numele ei nu vă spune foarte multe, însă acesta este locul unde Vlad Țepeș a fost capturat de mercenarul Jan Ziskara. Prinderea domnitorului Țării Românești a avut loc în toamna anului 1462, la porunca regelui Matia Corvin.

Cetatea Oratia, care pare să fi fost inspirație pentru volumul doi din seria „Cireșarii”, se află în apropierea satului Podul Dâmboviței. Această cetate a jucat un rol foarte important. De acolo era controlat drumul comercial dintre vămile de la Rucăr și de la Bran. Accesul pe acest drum se făcea în unele puncte pe niște poduri de lemn care în momentele de conflict erau distruse.

Locurile reale descrise în seria de romane

Înșiruirea de sate dintre Câmpulung Muscel și cetatea Oratia corespunde în mare cu traseul parcurs de Tic. Satul Podul Dâmboviței se potrivește cu cel din roman, dar mai ales descrierea extrem de precisă făcută de scriitor ruinelor cetății Oratia. Toate detaliile arată că acesta este spațiul care a constituit sursa de inspirație pentru volumul „Castelul fetei în alb”.

Tot în cel de-al doilea volum din „Cireșarii” apare și „Castelul celor două cruci”. Inspirația pentru acesta pare să fi fost cetatea Poenari. Există anumite aspecte care se aseamănă însă, de data aceasta, Constantin Chiriță și-a dat frâu liber imaginației. Ca spațiu geografic pentru desfășurarea acțiunii romanului, cetatea Oratia și cetatea Poienari corespund perfect.

Câmpulung Muscel, locul unde se desfășoară acțiunea din „Cireșarii”

Un alt loc care l-a inspirat pe autor este peștera Dâmbovicioara, situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului. Aceasta a primit numele de „Peștera Neagră” în primul volum, „Cavalerii florii de cireș”. Descrierea din roman se potrivește foarte bine cu locul real.

Unele locuri descrise în seria „Cireșarii” pot fi ghicite ușor, altele doar indică semne despre anumite orașe reale. Există însă și un volum în care nu putem lega spațiul imaginar cu niciun real. Este vorba despre „Roata norocului”, acțiune unde nu s-a putut afla cu exactitate unde s-a desfășurat. Cu toate acestea, un lucru este clar: spațiul real în care cireșarii și-ar avea baza este orașul Câmpulung Muscel, potrivit historice.ro.