Ciorba celebră în România. Grosimea tocăturii este doar unul dintre secrete

Ciorba celebră în România. Grosimea tocăturii este doar unul dintre secrete

Ciorba de ştevie este o ciorbă foarte apreciată în România, mai ales în perioada dinaintea Paştelui, dar reţeta unei gospodine din judeţul Giurgiu are ceva în plus faţă de reţetele clasice.

Ciorba celebră în România. Grosimea tocăturii este doar unul dintre secrete. În prim-plan apare „tanti Irina”, aşa cum a fost prezentată femeia de 65 de ani de Agerpres.

Gospodina din satul Izvoru (comuna Gogoşari, judeţul Giurgiu) s-a specializat pe ciorba de ştevie făcută pe pirostrii.  Gustoasă, savuroaă şi răcoritoare, „cu un gust aparte, ce aduce aminte de copilărie, de viaţa la ţară.” Aşa a fost descrisă ciorba făcută de tanti Irina.

Cei care doresc să încerce reţeta veche de generaţii trebuie să ţină cont de câteva recomandări. „În primul rând, în coşuleţul împletit din nuiele de salcie care nu îmi lipseşte din gospodărie atunci când merg să culeg plante sau legume adunăm aproximativ o sută de frunze de ştevie mai tinere, nu din cele bătrâne şi cu nervurile groase, pentru că vor fi aţoase, apoi le spălăm bine în câteva ape şi le punem la scurs pe un şervet din bumbac.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ciorba celebră în România

Între timp pregătim legumele pentru ciorbă şi tăiem cubuleţe două cepe, doi morcovi, un păstârnac şi o ţelină. Eu fac ciorba de ştevie şi acum aşa cum o făceau mama şi bunica mea, respectiv într-un ceaun pus la foc din lemne, pe pirostrii.

Toate legumele tocate le punem la călit în ceaunul în care am pus câteva linguri de ulei. Când totul capătă o uşoară culoare aurie adăugăm două linguri de orez şi două căni cu apă şi lăsăm la fiert.

Când legumele şi orezul sunt aproape fierte adăugăm o cană de sos de roşii făcut tot de mine, toamna, în gospodărie, şi frunzele de ştevie pe care întâi le-am opărit cu apă fiartă, le-am scurs şi le-am tocat la o grosime de un centimetru pe un tocător din lemn.

Borş făcut în gospodărie din maia şi apă din fântână

După ce am adăugat şi ştevia punem un litru de borş făcut în gospodărie din maia şi cu apă proaspătă din fântână şi mai lăsăm la fiert câteva minute. La final, adăugăm câteva fire de leuştean şi de pătrunjel tocate mărunt şi după încă un minut de fiert luăm ceaunul de pe foc pentru ca leuşteanul şi pătrunjelul să îşi păstreze aromele.

Cea mai bună ciorbă de ştevie este cea servită în strachină smălţuită din lut şi cu o lingură de mămăligă caldă alături”, a dezvăluit gospodina pentru Agerpres.

Aşa cum ştiu cei care consumă acest preparat, ciorba se poate mânca atât caldă, cât şi rece, în funcţie de preferinţă. Unii consideră că ciorba de ştevie este mai gustoasă când este rece.