International
Chinezii cumpără lumea. Tot ce trebuie să știi despre miliardele investite în SUA și Europa
SUA vs China / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
De la începutul lui 2018, Statele Unite au adoptat politici tot mai stricte pentru a împiedica rivalii săi chinezi să investească în sectoare sensibile — de la semiconductori la telecomunicaţii.
Cu toate acestea, până atunci, unele achiziţii erau posibile și nu păreau să ridice probleme imediate.
Un exemplu izbitor a fost vânzarea, în 2015, a companiei de asigurări Wright USA (care deservise agenți FBI și CIA), către grupul chinez Fosun.
Această tranzacție a atras atenția și a declanșat un lanț de evenimente care au condus la întărirea legislației americane privind investitorii străini.
Potrivit unor date analizate recent, acest caz nu este singular: investiţiile susținute de statul chinez au fost direcționate masiv către economii dezvoltate, într-o strategie globală de consolidare a poziției tehnologice și economice.
Descoperirea făcută de Jeff Stein
Jeff Stein, jurnalist cu experiență în domeniul comunității de intelligence americană, a fost cel care a semnalat pentru prima oară problema. El mărturisește că a primit un apel în 2016:
„Cineva cu cunoștință directă m‑a sunat și a zis: «Știi că firma de asigurări care asigură personalul de intelligence este deținută de chinezi?»”
„Am rămas uimit!”, spune Stein, explicând că fusese informat că Wright USA, compania de asigurări care acoperise răspunderea profesională a agenților FBI și CIA, fusese vândută unui grup chinez.
Cine este cumpărătorul și cu ce finanțare
În 2015, Wright USA a fost achiziționată de Fosun Group, un conglomerat privat chinez despre care se spune că are legături apropiate cu elitele de la Beijing.
Fosun clădire / sursa foto: dreamstime.com
Stein relatase că tranzacția, aparent legală și deschisă, ridica semne de întrebare:
„Nu era nimic ilegal – era, într‑un fel, la vedere. Dar pentru că totul era interconectat atât de strâns la Beijing, practic dai [informațiile] chinezilor.”
Analiza datelor ulterioare a relevat implicarea bancară la nivel înalt: patru bănci de stat chineze au acordat un împrumut de aproximativ 1,2 miliarde USD, intermediat prin insulele Cayman, pentru a facilita achiziția Wright USA de către Fosun.
Reacția autorităților din Statele Unite
La scurt timp după dezvăluirile lui Stein, Committee on Foreign Investment in the United States (CFIUS) – organismul guvernamental care analizează investițiile străine cu potențial impact asupra securității – a declanșat o investigație.
În cele din urmă, Wright USA a fost revândută unui consorțiu american. Nu este clar cine exact a ordonat această revânzare.
Surse de la nivel înalt din comunitatea de intelligence americană au confirmat ulterior că acest caz a fost unul dintre factorii cheie care au dus la consolidarea reglementărilor din 2018 privind investițiile străine în sectoare sensibile.
Strategie globală, nu doar un caz izolat
Cazul Wright USA poate părea un exemplu izolat, dar analize recente arată că este parte a unei strategii mult mai ample a Beijingului: investiții susținute de stat în țări dezvoltate, uneori prin intermediul instituțiilor financiare de stat.
Laboratorul de cercetare AidData, afiliat Universității William & Mary, a realizat un efort de patru ani, implicând peste 120 de cercetători, pentru a cuantifica aceste fluxuri.
Clădire din Universitatea William & Marry / sursa foto: dreamstime.com
Conform datelor AidData, de la începutul anilor 2000, Beijingul ar fi investit aproximativ 2,1 trilioane USD în străinătate, cu distribuție aproape egală între țările în curs de dezvoltare și cele dezvoltate.
Mecanismele investițiilor
Potrivit experților, China folosește un sistem financiar distinct, care îi oferă avantaje semnificative.
Victor Shih, director al Centrului pentru China Contemporană de la Universitatea California, susține că:
- sistemul bancar chinez este uriaș și puternic controlat de stat,
- guvernul controlează ratele dobânzii și decide unde merge creditul,
- toate acestea sunt posibile datorită unor controale stricte de capital.
Aceste caracteristici permit Beijingului să direcționeze fonduri către sectoare strategice, chiar dacă investițiile sunt legal structurate prin companii private sau offshore.
Alinierea cu strategia „Made in China 2025”
Multe dintre investițiile identificate de AidData se potrivesc cu obiectivele strategice enunțate în inițiativa guvernamentală „Made in China 2025”, care vizează dominarea unor sectoare de înaltă tehnologie (cum ar fi semiconductori, robotică, vehicule electrice).
Chiar dacă Beijing a redus public mențiunea explicită a „Made in China 2025”, experții spun că direcțiile rămân active.
Victor Shih remarcă că planurile tehnologice precum inteligența artificială sau producția „smart” continuă să fie sub umbrela altor strategii naționale, inclusiv planul cincinal pentru 2025–2030.
Cazul Nexperia din Europa
Un alt exemplu de importanță strategică este compania olandeză de semiconductori Nexperia.
Conform investigațiilor AidData și relatărilor media, în 2017 un consorțiu chinez a primit un împrumut de 800 milioane USD din partea băncilor de stat chineze pentru a achiziționa Nexperia.
nexperia / sursa foto: captură video
Mai târziu, compania a trecut sub controlul Wingtech, o firmă chineză cu legături de stat.
Intervenția autorităților olandeze
În septembrie 2025, guvernul Olandei a decis să preia controlul operațional al Nexperia, argumentând riscuri legate de guvernanță corporativă și potențială transferare a tehnologiei semiconductoare către entități din China.
În reacție, Wingtech – compania chineză care controla Nexperia – a declarat că s-a ajuns la o „amenințare existențială” pentru viitorul firmei.
De asemenea, au fost menționate tensiuni între conducerea olandeză și operațiunile chineze, compania afirmând că unitatea din China a ignorat directivele organizației olandeze.
Schimbare de paradigmă în politica olandeză
Xiaoxue Martin, cercetător la Institutul Clingendael din Haga, subliniază că acest caz reflectă schimbarea de paradigmă în politica olandeză:
„Doar recent am realizat că, din cauza geopoliticii, este necesar să avem mai multă politică industrială, să avem filtrare a investițiilor — înainte nu acordam atât de multă atenție acestui aspect.”
micropocesor nexperia / sursa foto. dreamstime.com
Totuși, Martin avertizează și asupra riscului de a interpreta toți investitorii chinezi ca un bloc monolitic:
„Aici e pericolul să pără că China este un monolit, că toți urmăresc același scop, când evident nu e cazul. Multe companii private vor doar profit, nu au neapărat agendă politică.”
Schimbările în politica țărilor occidentale
Cazul Wright USA și altele similare au determinat Statele Unite și alte guverne să-și întărească mecanismele de control al investițiilor.
Filtrele pentru capital străin au fost extinse, iar entități precum CFIUS au câștigat atribuții sporite pentru a analiza achizițiile în sectoare sensibile.
Brad Parks, director executiv al AidData, notează că inițial multe guverne avuseseră impresia că veniturile chineze veneau din acțiuni pur comerciale:
„La prima vedere, părea un val de inițiative individuale din partea companiilor chineze … dar, în timp, s-a înțeles că de fapt statul chinez este cel care scrie cecurile.”
El adaugă totodată că acum, față de trecut, guvernele G7 trec de la postura defensivă la una mai proactivă: „Vor trece de la apărare la ofensivă.”
Riscuri și echilibrări
Unii observatori atrag atenția însă că o filtrare prea strictă poate da naștere unor consecințe nedorite.
Xiaoxue Martin avertizează că:
- o politică excesiv restrictivă ar putea descuraja companiile chineze private care nu au neapărat legături politice, dar vin cu capital și know‑how;
- politizarea investițiilor poate alimenta retorici geopolitice și agrava tensiunile, mai ales când nu toate firmele chineze urmăresc obiective strategice comune.
Paralel cu investițiile strategice în economii dezvoltate, China continuă să acorde împrumuturi țărilor emergente, însă modul de finanțare ridică preocupări.
Condiții stricte ale împrumuturilor chineze
Un studiu citat de Reuters, bazat pe datele AidData și alte instituții, arată că o parte semnificativă din împrumuturile chineze către țările cu venituri mici și medii este garantată prin depozite de numerar și venituri din exporturi de mărfuri.
Potrivit raportului, aproximativ 418 miliarde USD din împrumuturile acordate fac obiectul unor astfel de mecanisme de garanție.
exporturi China / sursa foto: dreamstime.com
Martin Trebesch, coautor al studiului, explică:
„Unele fluxuri de venituri din exportul de mărfuri rămân offshore, sub controlul creditorilor chinezi, ceea ce limitează capacitatea guvernelor împrumutate de a gestiona propriul buget.”
Implicații geopolitice și financiare
Acest model de finanțare (cu colateral strict) poate crea dependență și vulnerabilitate în rândul țărilor împrumutate.
Criticii susțin că astfel de practici pot încălca suveranitatea financiară și pot complica restructurarea datoriilor în cazuri de criză.
Cazul Wright USA nu este doar o întâmplare izolat: este o piesă într‑o strategie economică globală susținută de statul chinez, menită să extindă influența Chinei în sectoare critice ale economiilor occidentale.
Legătura dintre fluxurile de capital chinezești și băncile de stat
Cercetările AidData dezvăluie fluxuri de capital semnificative, orientate nu doar către țările în curs de dezvoltare, ci și către economii avansate, prin intermediul băncilor de stat și al companiilor cu legături strategice.
Răspunsul guvernelor occidentale — de consolidare a controalelor de investiții — indică o creștere a conștientizării riscurilor, dar și a competitivității geopolitice.
Totodată, există provocări și riscuri legate de echilibrul dintre securitate economică și deschidere investițională.
Pe termen lung, evoluția acestei dinamicii va depinde de modul în care țările vizate împacă nevoia de suveranitate strategică cu beneficiile colaborării economice internaționale.
