Statul chinez derulează un proiect deosebit de important la reactorul cu tehnologie Candu (Canada Deuterium Uranium) din provincia Zhejiang. Chinezii, în strânsă colaborarea cu canadienii care au adus modelul Candu în statul asiatic, îşi propun o realizare în premieră: reutilizarea combustibilului nuclear folosit în reactoare.

În prezent, chinezii au nouă reactoare cu apă uşoară, care folosesc un combustibil pe bază de uraniu îmbogăţit pentru a ajunge la o puritate de 3-5%. După trei ani în care acest combustibil produce energie, nivelul purităţii scade până în apropierea nivelului natural, de 0,7%. În mod normal, acesta este socotit deşeu şi trebuie depozitat.

Ideea chinezilor merge în două direcţii: "cum am putea refolosi acest combustibil?" şi "cum să reducem cantitatea de deşeuri?" A depozita astfel de deşeuri nucleare este o activitatea care implică riscuri şi necesită un efort financiar destul de mare, direct proporţional cu cantitatea de stocat.

După epuizarea ciclului de producţie, combustibilul intră în fascicule de metal, care sunt depozitate în dispozitive de inox, care sunt perfect izolate prin sudură în apă, iar totul intră într-un alt recipient imens, de plumb. Imaginaţi-vă cât de costisitoare este această operaţiune şi adăugaţi cheltuielile pentru amenajarea unui loc pentru depozitare.

Revenind la întrebările de mai sus, cercetătorii de la reactorul chinez au găsit un singur răspuns la ambele. Combustibilul folosit în reactoarele cu apă uşoară va fi refolosit, prin intermediul unei tehnici noi, în reactoarele cu apă grea. Astfel, va fi produsă energie din combustibil cu puritate mică şi cantitatea de deşeuri va fi diminuată. Simplu, eficient, prietenos cu mediu

În următoarele şase luni, 24 fascicule care uraniu folosit, cu o puritate echivalentă cu cea din zăcământul natural, vor fi folosite în două dintre canalele reactorului. Dacă se va dovedi un succes, China va obţine mai multă energie din uraniul pe care îl importă şi va reduce deşeurile înalt-radioactive pe care trebuie să le gestioneze.

Combustibilul care va fi folosit este un amestec. În prima fază, combustibilul adus de la reactoarele cu apă uşoară va fi procesat, pentru a recupera uraniul rămas. Acesta este amestecat cu uraniul sărăcit, astfel încât să se obţină un amestec cu caracteristicile uraniului natural.

"Este cel mai simplu, eficient şi prietenos cu mediul mod de a produce energie nucleară. În plus, este şi un mare avantaj economic", susţine, într-un comunicat remis evz.ro, Atomic Energy of Canada Ltd (AECL), instituţia care a produs modelul Candu, importat cu succes de numeroase state ale lumii, printre care şi România.

Succesul ar îndemna China să construiască alte două reactoare pentru a produce energie în acest fel. Coreea de Sud şi Ucraina, proiecte asemănătoare

DUPIC (Direct USE of PWR fuel in Candu) este un program al Coreei de Sud, care are acelaşi scop, dar foloseşte mijloace diferite. Pe scurt, combustibilul sărăcit şi care ar trebuie depozitat ca deşeu radioativ este procesat şi încălzit astfel încât să fie obţinuţi produşi de fisiune puternic radioactivi.

Aceeaşi tehnică este încercată într-un reactor din Ucraina.

AECL speră să exporte acest tip de reactoare în următorii ani. Compania plănuieşte să licenţieze acest tip de reactor în SUA şi Marea Britanie, ţări care au mare nevoie de energie ieftină şi au numeroase reactoare de unde ar putea prelua deşeuri nucleare pentru reutilizare.

"Este o cale spre dezvoltare pentru folosirea cât mai eficientă a uraniului şi, de asemenea, a folosirii uraniului din reactoarele cu apă uşoară", spune şi şeful tehnic al AECL, Anthony De Vuono. România foloseşte două reactoare Candu

În România, sunt două reactoare tip Candu, la Cernavodă. Alte trei sunt nefolosite. Centrală nucleară Cernavodă foloseşte tehnologia Candu 6 în unitatea 1 din 1996 şi în unitatea 2 din 2007. Aceste două unităţi livrează Sistemului Energetic Naţional 1.300 de MW. În prezent, şapte state ale lumii folosesc reactoarele Candu. Ţara-mamă, Canada, are 17 astfel de reactoare în funcţiune, Coreea de Sud - 4, China - 2, India - 2 şi 13 cu tehnologii derivate din Candu, România - 2, Argentina şi Pakistan - câte unul. Mulţumim pentru explicaţii domnului Ionel Costin, specialist în domeniul nuclear