Comerţ, agricultură, consultanţă şi construcţii. Acestea sunt activităţile preferate de întreprinzătorii români care şi-au început afaceri în 2010, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), analizate de EVZ.

Două din zece firme înfiinţate anul acesta de întreprinzătorii din România fac comerţ cu amănuntul, cu excepţia autoturismelor şi motocicletelor. Dacă adăugăm la acestea companiile care au ales comerţul cu ridicata şi pe cele care vând şi întreţin maşini şi motociclete, ajungem la o treime din totalul de peste 102.000 de afaceri demarate în primele zece luni din 2010.

"Comerţul este unul dintre domeniile cele mai sensibile la evaziune fiscală. Fiscul ar avea nevoie de o armată de inspectori pentru a verifica ce cantitate de marfă a intrat, cât s-a vândut şi câtă a fost trecută în contabilitate", a explicat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), preferinţa românilor pentru comerţ, într-un an în care puterea de cumpărare a scăzut din cauza crizei şi a tăierii salariilor bugetarilor.

Pârvan crede că mulţi dintre comercianţii nou-înfiinţaţi sunt persoane fizice autorizate şi fac un anumit nivel de evaziune fiscală, astfel încât reuşesc să se descurce mai bine decât dacă ar primi un salariu mediu la un angajator. El a avertizat însă că aceşti întreprinzători îşi asumă riscuri majore, disproporţionate comparativ cu veniturile nu foarte mari pe care le obţin în plus.

Mai multe persoane fizice autorizate decât SRL-uri

Spre deosebire de anii trecuţi, când majoritatea firmelor înfiinţate erau organizate ca societăţi cu răspundere limitată (SRL), anul acesta întreprinzătorii au preferat diferite forme de organizare a persoanelor fizice.

Astfel, numărul total al înfiinţărilor de Persoane Fizice Autorizate (PFA), Întreprinderi Individuale (II) şi Întreprinderi Familiale (IF), s-a ridicat la circa 62.200, în primele zece luni ale acestui an. Numărul acestora este cu aproape 60% mai mare decât numărul SRL-urilor nou-înfiinţate, care a fost de circa 39.600, conform datelor publicate de ONRC.

Pe locul al doilea în topul activităţilor cel mai frecvent alese de comercianţii români în 2010 se află agricultura, cu aproape 17.500 de unităţi noucreate. "Datorită reglementărilor pentru controlul comerţului cu produse alimentare, cel mai probabil, oamenii au legalizat nişte activităţi pe care le desfăşurau până acum", spune Cristian Pârvan.

Îşi revin construcţiile

Peste 7.700 de firme înfiinţate anul acesta au ca obiect de activitate construcţiile, fie că se referă la clădiri, fie la lucrări speciale sau la construcţii metalice. Nici vorbă însă de o revenire a sectorului, susţine reprezentantul AOAR.

Cei mai mulţi dintre aceşti întreprinzători figurează în statisticile ONRC cu lucrări speciale de construcţii. "Este vorba despre alte câştiguri oficializate ale zugravilor, instalatorilor, care fac vopsiri, amenajări sau participă la izolarea termică a blocurilor", consideră el.

"Comerţul este unul dintre domeniile cele mai sensibile la evaziune fiscală.",
CRISTIAN PÂRVAN, secretar general AOAR

OPORTUNITATE

Mai multe firme înfiinţate decât anul trecut

Românii au prins din nou curaj să-şi înceapă noi afaceri. În primele zece luni ale acestui an, au fost înfiinţate peste 102.000 de firme, cu 5% mai multe decât în perioada similară din 2009, când numărul start-upurilor era de circa 97.000, arată datele publicate recent de ONRC. Numărul societăţilor care au decis să-şi suspende activitatea s-a redus la jumătate.

Dacă, în primele zece luni din 2009, şi-au suspendat activitatea 121.200 de firme, în perioada similară din acest an numărul acestora a fost de aproape 62.000.
Totodată, anul acesta au dat faliment aproape 17.500 de firme. Frecvenţa dizolvărilor voluntare a scăzut cu aproape 67%, de la 20.700 în perioada ianuarie-octombrie 2009, până la circa 7.000 anul acesta.

Numărul radierilor voluntare a crescut de 4,5 ori, de la aproximativ 35.700 anul trecut la 162.900 în 2010.

Explicaţia pe care o dă Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru această creştere este faptul că persoanele fizice care activau în temeiul unor acte normative anterioare emiterii Ordonanţei de Urgenţă nr. 44/2008 nu şi-au ales o altă formă de organizare pentru a o actualiza.