CCR a decis că amendamentul care îi poate lua mandatul lui Dominic Fritz este constituțional. Partenerii de viață nu trebuie să depună declarații de avere. Update

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Dominic Fritz poate rămâne fără mandatul de primar al Timișoarei după ce Curtea Constituțională a decis, luni, că este constituțional amendamentul care prevede încetarea de drept a funcției în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii Legi ANI, în cazul unei incompatibilități sau al unui conflict de interese constatate definitiv. În aceeași decizie, CCR a declarat neconstituționale mai multe prevederi ale legii, inclusiv sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.

Amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz, constituțional

Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, că este constituțională prevederea referitoare la încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Prevederea se aplică aleșilor aflați în funcție în cazul cărora a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau existența unui conflict de interese, în condițiile stabilite de actul normativ.

Amendamentul îl vizează direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și liderul USR.

CCR a declarat neconstituțională sintagma privind partenerii de viață

În ceea ce privește obligațiile referitoare la declarațiile de avere și interese, judecătorii CCR au decis, cu unanimitate de voturi, că este neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” din Legea ANI.

Tot cu unanimitate de voturi a fost declarată neconstituțională prevederea referitoare la publicarea declarațiilor de interese financiare ale soțului sau soției.

CCR a declarat neconstituțională, cu majoritate de voturi, și prevederea referitoare la publicarea declarațiilor de interese financiare ale funcționarilor și demnitarilor vizați de lege.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată în urma sesizărilor formulate împotriva noii Legi ANI.

Știrea inițială

Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată să se pronunțe luni asupra sesizărilor formulate împotriva noii Legi a integrității. Actul normativ a fost atacat atât de președintele Nicușor Dan, cât și de 27 de senatori USR și PNL, principalele obiecții vizând două amendamente adoptate în Parlament.

CCR are de decis asupra retroactivității

Una dintre prevederile contestate se referă la aleșii locali aflați în funcție, în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost stabilit definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Textul prevede pierderea mandatului în termen de 30 de zile, măsură considerată de contestatari o aplicare retroactivă a legii.

USR și PNL susțin că o astfel de sancțiune ar încălca articolul 15 din Constituție, potrivit căruia legea produce efecte pentru viitor, cu excepția situațiilor prevăzute în materie penală sau contravențională. Printre cei vizați de această prevedere se află primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă de incompatibilitate.

Declarațiile de avere ale partenerilor, contestate

A doua controversă privește obligația de declarare a averii și intereselor pentru soții, soțiile sau partenerii de viață ai demnitarilor, atunci când între aceștia există „relații asemănătoare acelora dintre soți”. Președintele Nicușor Dan consideră că formularea nu stabilește criterii suficient de clare pentru a determina momentul în care o relație devine relevantă juridic.

Mirabela Grădinaru. Sursa foto: Facebook

Șeful statului a contestat și faptul că persoane care nu ocupă funcții publice ar putea ajunge să aibă informații despre averea lor publicate în baza acestei obligații. În acest context este menționată și partenera sa, Mirabela Grădinaru, care își făcuse publice declarațiile înainte de adoptarea legii.

Decizia CCR, crucială pentru PNRR

Disputa are și o miză financiară importantă. Legea reprezintă un jalon din PNRR, iar autoritățile trebuie să finalizeze procedura până la 31 august. PSD susține că blocarea actului normativ poate pune în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene. Contestatarii afirmă însă că adoptarea unei legi neconstituționale ar putea afecta, la rândul său, îndeplinirea cerințelor europene.

Pronunțarea CCR are loc și pe fondul unor controverse privind o întâlnire neanunțată oficial între premierul Ilie Bolojan și președinta Curții, Simina Tănăsescu. Aceasta a negat categoric că ar fi fost discutate dosare aflate pe rolul CCR. În schimb, mai multe structuri ale sistemului judiciar au cerut clarificări și au criticat lipsa de transparență.