Modificări majore la Legea integrității. Banii cash și averea detaliată a demnitarilor, eliminate din declarațiile publice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Senatul face pași rapizi pentru modificarea legislației privind integritatea publică. Comisia juridică din această cameră a adoptat joi un raport de admitere cu amendamente pentru proiectul care modifică și completează actele normative din domeniu. Inițiativa legislativă primise deja votul Camerei Deputaților în cursul zilei de miercuri, iar acum se pregătește de votul final, conform Agerpres.

Printre cele mai importante modificări aduse la nivelul Senatului se numără scoaterea banilor lichizi din documentele oficiale de avere. Un amendament acceptat elimină definitiv cerința ca demnitarii să mai declare sumele cash pe care le dețin.

Modificări majore la Legea integrității. Banii cash și averea detaliată a demnitarilor, eliminate din declarațiile publice

O altă schimbare esențială a fost introdusă la propunerea senatorului Cristinel Rujan, președintele Comisiei juridice. Modificarea vizează persoanele care au primit deja decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese.

Conform amendamentului adoptat, „persoanelor faţă de care s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a legii, le încetează de drept funcţia sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii.”

Plen Parlament. Sursa foto: Captură video

Statutul și rolul redefinit al Agenției Naționale de Integritate

Noul cadru normativ clarifică statutul instituției responsabile cu verificarea averilor. Potrivit textului, Agenția Națională de Integritate funcționează ca autoritate administrativă autonomă, având personalitate juridică și acționând ca o structură unică la nivel național, cu sediul central în București.

Misiunea principală a agenției se axează pe promovarea integrității și prevenirea corupției în instituțiile publice. Aceasta își va exercita atribuțiile prin evaluarea averilor, a stărilor de incompatibilitate și a conflictelor de interese. De asemenea, structura va efectua verificări ex-ante pentru achizițiile publice, va gestiona semnalările privind încălcările legii și va asigura protecția avertizorilor în interes public, menținând un climat transparent între sistemul bugetar și cel privat.

Secretizarea datelor patrimoniale și registrul electronic

O schimbare majore adusă de noul proiect este legată de confidențialitatea datelor aleșilor și funcționarilor. Obligația de a depune declarațiile de avere și de interese nu va mai înseamna publicarea integrală a acestor documente pe internet.

În locul documentelor complete, Agenția va gestiona un registru electronic de conformare în care vor apărea doar informații limitate: numele și prenumele persoanei, funcția sau demnitatea deținută, instituția în care activează, tipul și data depunerii declarației, mențiunile privind încadrarea în termen și trimiterea la raportul de evaluare definitiv, dacă este cazul.

Baza de date publică nu va mai conține detalii despre bunuri, adrese, conturi bancare, depozite, portofele digitale sau date despre membrii familiei și terțe persoane.

Regimul de păstrare și accesul la informații

Declarațiile complete vor rămâne în arhiva confidențială a instituției pe toată durata mandatului și încă trei ani după finalizarea acestuia. În situația în care în acest interval se deschide o procedură de evaluare sau un proces în instanță, documentele vor fi păstrate până la împlinirea a trei ani de la finalizarea definitivă a cazului.

Consultarea documentelor integrale va fi permisă doar persoanelor autorizate, strict în cadrul sarcinilor de serviciu. Orice accesare va fi înregistrată în jurnale electronice și va fi auditată periodic, în timp ce instituția va furniza publicului doar date statistice generale și anonimizate.

Categorii de demnitari care publică declarațiile de interese financiare

Proiectul stabilește că declarațiile de interese financiare vor fi publicate pe site-ul instituției în cel mult 60 de zile de la generare pentru 43 de categorii de persoane.

Printre aceștia se numără Președintele României, senatorii, deputații, membrii Guvernului, prim-ministrul, șeful Cancelariei acestuia, consilierii de stat, primarii, președinții de consilii județene, consilierii locali și județeni. De asemenea, regula se aplică judecătorilor Curții Constituționale, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, conducerii Curții de Conturi, conducerii Băncii Naționale a României, șefilor serviciilor de informații, ambasadorilor, consulilor generali, precum și tuturor candidaților la alegerile locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare.

Nu există conflict de interese la adoptarea actelor normative

Un ultim amendament adus proiectului clarifică situația aleșilor locali în procesul de votare. Textul stabilește că un ales local nu se află în situație de conflict de interese atunci când emite sau ia parte la adoptarea unui act administrativ care are caracter normativ.

Proiectul de lege urmează să ajungă în dezbaterea plenului Senatului, care este forul decizional în acest caz. Senatul lucrează în această perioadă în cadrul unei sesiuni extraordinare programate între 27-31 iulie și 4-6 august.