Din cuprinsul articolului
O criză pe două fronturi va testa capacitatea lui Ilie Bolojan de a răspunde pe măsura încrederii pe care o cere publicului
Cele două cazuri sunt: un dosar în care vicepremierul Dragoș Anastasiu a recunoscut că timp de opt ani, companiile sale au oferit mită unei funcționare ANAF; al doilea caz, se referă la ministrul Educației, Daniel David, care a cenzurat un raport care conținea opinii critice privind reformele Guvernului în educație, emis de Institutul de Științe ale Educației.
Ambele cazuri aduc în atenție două figuri apolitice, din afara partidelor și care ambele sunt centrale în eforturile de reformă ale premierului Bolojan. În cazul vicepremierului, este vorba despre asumarea în principal de a reforma statului și a măsurilor de reduceri de cheltuieli publice; în cazul ministrului Educației, este vorba de sarcina de a convinge profesorii să spriine prin efortul personal, măsurile guvernului, în condițiile în care ministrul arată autosufiență, incapacitatea de a suporta critica specialiștilor din Educație.
Daniel David și Dragoș Anastasiu au o “încărcătură” mare imagine în angrenajul guvernului Bolojan
Și Daniel David și Dragoș Anastasiu sunt figuri cu notorietate și care poartă o “încărcătură” mare imagine în angrenajul guvernului Bolojan. Ambii demnitari nu sunt ușor de înlocuit și au legătură directă cu premierul, astfel că pentru problemele lor de imagine se așteaptă o poziție de la premier.
Până acum, guvernul a acționat pentru susținerea celor doi. În cazul vicepremierului, existând o reacție de la purtătorul de cuvânt care sugerează că în dosarul de mită vicepremierul a fost doar martor, este o chestiune de domeniul trecutului fără legătură cu portofoliul gestionat - tipul de reacția formală care nu produce încredere. În cazul ministrului Educației, din nou, tăcerea guvernului sugerează un dublu standard: faptul că ministrul a cenzurat opinii științifice, oferind public o versiune cosmetizată a raportului inițial este o evidentă încercare de a ascunde adevărul și un abuz asupra unei instituții publice, Institutul de Științe ale Educației.
Cazul Anastasiu folosit de PSD pentru a pune presiune directă pe Ilie Bolojan
Cele două cazuri generează, deși în măsură diferită, probleme suplimentare pentru șeful guvernului și în negocierile dificile din coaliție cu PSD și în ceea ce privește susținerea publică a guvernului. În cazul Anastasiu, PSD (care până acum avea propria vulnerabilitate cu vicepremierul Neacșu atacat de “presa reformistă”, ca „penal”) s-a disociat rapid, sugerând că un comportament ca al fostului șef al Eurolines, subminează acum autoritatea vicepremierului și încrederea în reforma statului. Cazul David, este deocamdată o vulnerabilitate de nișă a guvernului - în fața oamenilor din sistemul de educație, un public însă important și care au arătat până acum susținere față de Ilie Bolojan.
În jocul din PNL, marginalizarea lui David și Anastasiu, o oportunitate pentru politicieni experimentați; reforma Bolojan dependentă excesiv de figuri „civico-reformiste”
În jocul de putere din PNL unde există încă lideri cu mare experiență politică și administrativă, erodarea celor doi ”civici”, este o oportunitate pe termen lung și o revanșă subtilă, în contextul în care cererea oamenilor pentru “figuri noi”, duce la marginalizarea automată a unor oameni politici cu experiență.
Numirea lui Dragoș Anastasiu și Daniel David a sugerat un guvern mai „tehnic” și mai conectat la societatea civilă. Dar, iată că în momentul în care aceștia sunt prinși în situații controversate (mită sau cenzură), criza devine mai gravă decât dacă ar fi implicat politicieni de carieră, pentru că imaginea de integritate a guvernului se prăbușește dintr-un singur foc. Este deci și un eșec al neutralității politice: și Anastasiu și David au preferat să nu se asocieze cu partide, ceea ce le conferă o aură de independență. Însă, în criză, lipsa de apartenență politică îi lasă izolați – nu există o rețea politică ce poate amortiza șocul, iar premierul este forțat să îi apere personal sau să se disocieze.
