În cadrul unui studiu online publicat recent în jurnalul Nature Communications s-a ajuns la concluzia că oamenii ar putea trăi între 120 şi 150 de ani. De asemenea, s-a consatat că un om nu nu poate trăi mai mult decât a fost calculate această „limită absolută″ a duratei de viaţă.

Acest studiu a fost realizat de cercetătorii companiei de biotehnologie Gero, din Singapore. De asemenea, la cercetare au contribuit oamenii de știință de la Roswell Park Comprehensive Cancer Center din Buffalo (New York, SUA), dar și cei de la Institutul Kurchatov (Moscova, Rusia).

Au fost folosite modele matematice și s-a ajuns la concluzia că după acest interval de vârstă, de 120 - 150 de ani, organismul uman îşi pierde complet abilitatea de a se reface după expunerea la factori de stres precum bolile sau accidentările.

Drept urmare, apare decesul. Totuși, dacă vor fi dezvoltate terapii pentru a extinde rezistenţa organismului, oamenii ar putea trăi mai mult, conform studiului despre durata de viață.

Este important de subliniat că aceste cercetări „se bazează pe date istorice şi din prezent cu privire la populaţiile de oameni″. „Sunt supoziţii, dar sunt supoziţii bazate pe date concrete″, a declarat pentru Live Science Judith Campisi, profesor la Buck Institute for Research on Aging din Novato, California.

Studiu bazat pe informații din SUA, Marea Britanie și Rusia

Conform Agerpres, ea nu a fost implicată în noul studiu. De asemenea, cercetătorii au analizat volume mari de date din SUA, Marea Britanie şi Rusia. Prin urmare, au fost comparate informaţiile medicale anonime ale de la peste 500.000 de persoane. Datele proveneau de la un simplu test de sânge, disponibil pentru aproape toţi subiecţii cuprinşi în cercetare.

Pentru a limita erorile, subiecţii au repetat testele de sânge de câteva ori în cursul mai multor luni. Ulterior, au fost analizate două rezultate obţinute în urma testelor de sânge pentru trei grupuri de vârstă diferite.

Totodată, a fost monitorizat raportul dintre două tipuri diferite de globule albe, precum şi variabila dimensiunii globulelor roşii. La fel cum părul unei persoane albeşte mai mult pe măsură ce înaintează în vârstă, aceste două variabile se modifică pe măsură ce îmbătrânim.

Asta a susținut doctorul Marc J. Kahn, decanul Şcolii de Medicină Kirk Kerkorian. Astfel, cei care sunt mai puțin familiarizați cu subiectul au aflat că oamenii denumesc aceste variabile biomarkerii îmbătrânirii.

Au fost folosite teste de sânge și un model matematic

După testele de sânge, cercetătorii au apelat la un model matematic pentru a determina aşa-numitul „indicator dinamic al stării organismului″ (DOSI) pentru fiecare persoană.

Practic, în prim-plan apare un indicator al „vârstei biologice″ ce poate fi folosit pentru a evalua cât de rapid se poate reface o persoană expusă la un factor biologic de stres, cum ar fi o boală sau o accidentare.

„Autorii pot folosi acest indicator DOSI pentru a evalua timpul de recuperare. Problema este că, de la un anumit punct al îmbătrânirii, timpul de recuperare devine atât de îndelungat încât ne pierdem rezilienţa″, a declarat Kahn. Nici el nu a fost nici el implicat în acest studiu.

Cercetătorii au descoperit că între vârstele de 120 şi 150 de ani rezilienţa dispare complet, iar persoana nu mai poate supravieţui stresului biologic la care este expus organismul.

Numărul de pași este foarte important pentru sănătate

Au fost evaluate şi datele despre activitatea fizică, măsurată prin numărul de paşi făcuţi zilnic. A fost descoperit acelaşi tipar: persoanele mai tinere fac mai mulţi paşi zilnic, iar pe măsură ce organismul îmbătrâneşte, numărul de paşi scade.

Cercetătorii au ajuns la aproximativ aceaşi limită superioară a duratei de viaţă ca în urma evaluărilor pe baza DOSI. Nu este studiu nu este primul care foloseşte modele matematice pentru a examina potenţialul maxim al duratei unei vieţi umane.

Jan Vijg, genetician la Albert Einstein College of Medicine, a coordonat un studiu detaliat în 2016 în jurnalul Nature. La acea vreme, au fost analizate tendinţele despre speranţa de viaţă pentru a estima că este improbabil pentru oameni să depăşească vârsta de 125 de ani.

Chiar și așa, alţi cercetători sunt însă de părere că nu există o limită maximă a duratei de viaţă umane. „Cercetătorii sunt însă de părere că soluţia ar putea fi identificarea unor modalităţi de a creşte rezilienţa organismului la vârste înaintate, pentru că acest lucru ar duce atât la creşterea duratei vieţii cât şi a calităţii vieţii, dacă oamenii cu vârste înaintate ar putea să se refacă mai uşor după boli sau accidente. Creşterea rezilienţei organismului″, susţine Dr. Marc J. Kahn.