Cartofii nu sunt atât de "păcătoşi" pe cât se crede. Din contră, dacă sunt pregătiţi prin coacere, fierbere sau sotare, nu prin prăjire, chiar sunt recomandaţi în curele de slăbire.

Cartoful a fost intens bla mat din cauză că are indicele glicemic mare şi îngraşă. De fapt, indicele glicemic al cartofului "păleşte" în comparaţie cu cel al dulciurilor. Este un aliment săţios şi o sursă de energie mult mai bună decât ciocolata, spre exemplu.

Modul de preparare face diferenţa clară la calorii: dacă sunt preparaţi dietetic, la cuptor, fierţi sau sotaţi, chiar sunt indicaţi în curele de slăbire. Din contră, o porţie de cartofi prăjiţi sau de cartofi franţuzeşti, cu mult bacon, smântână şi caşcaval, asigură lejer necesarul de calorii pe toată ziua.

Nutriţionistul Corina Zugravu "dărâmă legendele" care circulă pe seama cartofilor.

1. MIT. Au indicele glicemic mare şi potolesc foamea doar pe termen scurt

ADEVĂR. Reputaţia cartofilor care îngraşă vine, probabil, de la faptul că au un indice glicemic mare, ce aruncă în aer nivelul de zahăr din sânge, potolind foamea pe termen scurt.

Adevărul este undeva la mijloc însă. Cartofii au, întradevăr, un indice glicemic mare, dar acest lucru nu înseamnă cu sunt nesănătoşi sau nu sunt săţioşi. În plus, studiile publicate în "European Journal of Clinical Nutrition" "dau" cartofii drept alimentele cu cel mai mare grad de saţietate. "Întradevăr, cartofii au un indice glicemic mare, dar mic în comparaţie cu zahărul sau dulciurile. Cresc glicemia destul de repede pentru că au amidon, dar depinde, evident, de cantitate", subliniază nutriţionsitul Corina Zugravu.

Garniturile bogate în proteine, precum fasole verde, peşte, friptură la grătar vor încetini digerarea acestora şi îi vor scădea indicele glicemic.

2. MIT. Nu conţin nutrienţi

ADEVĂR. Este adevărat că doar cartofii nu pot să furnizeze toate substanţele nutritive de care avem nevoie, însă sunt "încărcaţi" cu potasiu şi vitamina C. Nu conţin, ce-i drept, calciu, seleniu, vitamina E, vitamina A şi altele, însă studiile arată că au cu 24% mai mult potasiu decât bananele, iar un singur cartof poate conţine o treime din doza zilnică recomandată de vitamina C. În plus, mai conţin fier, acid folic şi fibre.

"Trăind sub pământ, au mai puţine vitamine ca alte legume, dar pot fi o sursă excelentă de vitamina C, mai ales că la români se mănâncă mulţi cartofi. Conţin şi magneziu, potasiu, iar proteinele specifice sunt mai bune decât cele din porumb", adaugă nutriţionistul Corina Zugravu.

3. MIT. Dieta cu cartofi nu este recomandată

ADEVĂR. De fapt, nici dieta cu varză, nici dieta cu orez sau alte diete bazate pe un singur aliment nu sunt recomandate. Sunt dezechilibrante şi nu asigură necesarul de nutrienţi. "Adepţii acestor diete vor ajunge să cadă din picioare, pentru că nu vor mai avea de unde să-şi ia calciul, seleniul şi vitaminele, dar nici grăsimile bune", atrage atenţia nutriţionistul.

4. MIT.Cartofii îngraşă

ADEVĂR. De fapt, cartofii au cu 40% mai puţin calorii decât orezul şi pastele. Un cartof de mărime medie copt sau fiert are în jur de 150 de calorii, însă o farfurie de cartofi prăjiţi poate avea şi 1.000 de calorii. În plus, uleiul încins are şi potenţial cancerigen. O porţie de piure de cartofi are în jur de 200 de calorii dacă nu se exagerează cu untul şi laptele.

Cartoful în sine are 0,1% grăsime şi nu are pic de colesterol. "Cartofii ţărăneşti, pregătiţi la abur, cu puţină grăsime sunt o variantă bună. Cartofii franţuzeşti, pregătiţi cu bacon, ou, smântână cad însă greu la stomac", adaugă medicul nutriţionist.

5. MIT. Cartofii nu dau multă energie

ADEVĂR. Total greşit. Cartofii sunt o bună sursă de amidon, care energizează, iar energia durează mai mult dacă mâncăm cartofi decât ciocolată sau alte prăjituri, pentru că se eliberează treptat. În plus, cartofii sunt foarte bine toleraţi de organism, o veste bună pentru cei care suferă de diverse alergii alimentare.

POPULARI ÎN ŢĂRI DIN VEST

Cartofii dulci, sursă de antioxidanţi şi vitamine

Cartofii dulci nu sunt foarte populari în România, însă în Vest sunt preferaţi celor normali. Cartoful dulce are miezul galben închis, spre portocaliu şi are forma lunguiaţă. Vedeta incontestabilă a acestuia este vitamina A (betacaroten). Un cartof dulce asigură de trei ori necesarul de vitamina A.

Dacă sunteţi fumător sau traiţi într-un mediu în care se fumează, o dietă bogată în vitamina A vă poate fi de mare folos. Fumul de ţigară seacă organismul de vitamina A, aşa că pierderile trebuie suplinite prin alimente bogate în această vitamină.

În plus, mai conţin vitamina C, fibre, vitamina B6, potasiu şi fier. De asemenea, un cartof mediu asigură o treime din antioxidanţii pe care organismul îi produce în mod natural.