Din cuprinsul articolului
Cadrilaterul, bucata de pământ la care bulgarii nu au vrut să renunțe! Tratativele din vara lui 1940 au cuprins și această chestiune, rezolvată prin transfer de populații
Cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord către URSS, răpirea Herței, cedarea Ardealului de Nord Vest a determinat Bulgaria să ceară Cadrilaterul. Din 1935, țarul Boris III l-a acceptat cu puteri extinse pe generalul pro-nazist, Hristo Lukow. Cei doi au depus presiuni României să cedeze.
Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei la Craiova pe 7 septembrie 1940!
Cadrilaterul a fost cedat prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940. S-a convenit să se facă un schimb de populații iar frontiera terestră să fie cea de la 1 ianuarie 1913 (respectând ultima întrevedere a Comisiei Bulgaro-Române din 1902 de la Mangalia). Între românii evacuați din Cadrilater, s-au aflat și mulți activiști bolșevici de care Lukow și Boris III, amândoi morți în 1943, asasinați, au dorit să scape.
Tratatul, ale cărui preliminarii fuseseră negociate cu ocazia Dictatului de la Viena din 30 1ugust 1940, avea să fie semnat de Alexandru Cretzianu, Henri-Georges Meitani din partea României și Svetoslav Pomenov, Teokhar Papazoff, din partea Bulgariei. De menționat că a fost primul act semnat în timpul guvernării începând cu 6 septembrie 1940, a Conducătorului Statului, Generalul Ion Antonescu și al Regelui Mihai I.
Cadrilaterul a fost cedat, litigiul frontierei maritime a rămas!
Tratatul privind Cadrilaterul nu face nicio referire la delimitarea frontierei maritime. Războiul, înfrângerea Bulgariei, întoarcerea armelor de către România, Tratatul de la Paris din 1947 au urmat amețitor. Prezența României și Bulgariei în Blocul de Est, a blocat continuarea tratativelor.
Bulgaria și România au devenit oficial prietene. Podul Prieteniei de la Giurgiu inaugurat la 20 iunie 1954 a consolidat prietenia. Să nu uităm că România dorise Silistra în epoca modernă tocmai că acolo, tehnologia ar fi permis un prim pod peste Dunăre între cele două state, care nu s-a construit niciodată.
Negocierile România-Bulgaria din ultimele trei decenii
În perioada 1994-2012, s-au purtat nu mai puțin de 17 runde de negocieri bilaterale. Ultima rundă de negocieri româno-bulgare pe această temă a avut loc în 29-30 mai 2012, la București. În dispută, există o suprafață de 17 kmp din „marea teritorială”. Asta eclara în 2013, fostul Ministru de Externe al României Cristian Diaconescu. Așadar, Cadrilaterul încă mai domină agenda relațiilor dintre România și Bulgaria.
România ar fi dorit atunci să aibă un punct comun cu platoul continental al Turciei pe o lungime de 50 metri liniari. Să nu uităm că atunci se negocia construirea faimosului proiect „Nabucco”. În plus, porțiunea aflată în litigiu între Sofia și București ar fi fost în zona prin care ar fi urmat să treacă o celebră conductă. Southstream ar fi dus gaz rusesc spre Bulgaria și de acolo spre Grecia, Italia și Austria.
Delimitarea ar trebui să se facă pe principiul liniei mediane. Adică între cele două puncte terestre cele mai avansate ale teritoriilor celor două state. Zona este una bogată în hidrocarburi. La acea vreme, Bulgaria demarase negocieri cu Exxon pentru prospecțiuni submarine.
Au mai trecut de atunci 12 ani! Problema continuă să persiste! Ministerul Bulgar de Externe prin vocea Ministrului de rersort Kristian Vigenin a declarat în 22 august 2013 că și-ar dori ca problema litigioasă ”să se rezolve cât mai repede”.
